Îşi schimbă Germania atitudinea faţă de Gaza?

La sfârşitul săptămânii trecute, miniștrii afacerilor europene din ţările UE s-au reunit la Copenhaga pentru o întâlnire informală. Din nou pe ordinea de zi s-a aflat și întrebarea dacă ar trebui impuse sancțiuni Israelului pentru acțiunile sale în Gaza și cum ar putea arăta acestea.

Momentul în care acţiunile Israelului în Gaza pot fi considerate criminale este încă subiect de dezbateri. Totuși, majoritatea observatorilor sunt de acord că, în cadrul campaniei militare a Israelului în Gaza, care a început după atacul grupării militante Hamas din octombrie 2023, au fost comise încălcări ale dreptului umanitar internațional.

O „majoritate în creștere” de țări se pronunță în favoarea sancțiunilor împotriva Israelului, a declarat recent Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas. Totuși, diplomații de vârf ai UE nu au ajuns încă la un acord. În privat, unii își exprimă frustrarea față de statele UE care împiedică impunerea de sancțiuni împotriva Israelului. Unul dintre aceste state este Germania.

UE se află în contact permanent cu Israelul și exercită presiuni asupra ţării pentru a permite intrarea unui volum mai mare de ajutoare umanitare în Fâșia Gaza, a declarat Kaja Kallas pentru DW după întâlnirea de la Copenhaga. „Unele lucruri s-au îmbunătățit”, a remarcat ea, „dar nu este suficient. Este frustrant că nu putem face mai mult.”

Au fost discutate diferite măsuri, printre care suspendarea Acordului de Asociere dintre UE și Israel, excluderea companiilor israeliene de la participarea la programul european de cercetare Horizon sau sancțiuni directe împotriva coloniștilor israelieni.

Pentru adoptarea unor astfel de măsuri ar fi necesară o majoritate calificată. Ar trebui ca 55% dintre statele membre ale UE, care să reprezinte cel puțin 65% din populația UE, să voteze în favoarea lor. De aceea, votul Germaniei, cea mai populată țară a Uniunii, este atât de important.

Până acum însă, politicienii de vârf ai Germaniei, printre care cancelarul Friedrich Merz și ministrul de externe Johann Wadephul, s-au limitat la a sublinia că Israelul trebuie să acționeze în conformitate cu dreptul internațional. Unele livrări de arme din Germania către Israel au fost suspendate, dar ar putea fi reluate în viitor. Germania a respins un embargo comercial sau alte sancțiuni.

Potrivit unui comentariu al Peace Research Institute Frankfurt din mai 2025, rolul Germaniei se rezumă la „critică fără consecințe”.

Din cauza Holocaustului, Germania poartă o responsabilitate istorică specială față de Israel. Totuși, presiunea asupra Germaniei de a lua măsuri este în creștere.

Ce ar putea determina guvernul german să își schimbe poziția? La această întrebare, un purtător de cuvânt al guvernului a răspuns invocând declarațiile anterioare ale cancelarului Merz. Un răspuns direct nu a fost oferit.

Pot influența alegătorii această situație?

Potrivit sondajelor, alegătorii germani resping din ce în ce mai ferm livrarea de arme către Israel. Conform politbarometrului televiziunii ZDF, 76% dintre cetățenii cu drept de vot consideră că acțiunile militare ale Israelului în Fâșia Gaza nu sunt justificate. 83% consideră că este corectă limitarea livrărilor de arme germane către Israel. Alte sondaje arată că imaginea Israelului s-a deteriorat în rândul multor germani.

Unele dintre opinii nu sunt noi. De mai bine de un an, sondajele arată că majoritatea germanilor gândesc astfel. Întrebat despre acest lucru, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat în iunie că opinia publică nu este decisivă în astfel de chestiuni fundamentale.

„Este greu de imaginat ce ar putea determina Germania să își schimbe poziția”, spune pentru DW René Wildangel, expert independent în materie de Orientul Mijlociu și fost cercetător asociat în cadrul European Council on Foreign Relations.

„De când cancelarul Merz a anunțat, în august, o interdicție parțială a livrărilor de arme și a fost criticat pentru asta de diferiți membri ai propriului său partid, Germania se comportă foarte defensiv”, explică el. „Văd doar posibilitatea ca tot mai mulți germani să iasă în stradă și să-și facă vocea auzită. Privind sondajele, se vede clar că o mare majoritate respinge acțiunile Israelului în Gaza.”

Presiunea internă crește

În ultimele luni tot mai mulți politicieni germani, din diferite partide, s-au exprimat public. Partidul de opoziție Die Linke solicită suspendarea Acordului de Asociere dintre UE și Israel și oprirea exportului de armament.

„Aceste subiecte sunt deja discutate public și bănuiesc că presiunea în Germania și în UE va continua să crească”, spune Katja Hermann, consilier la Fundația Rosa Luxemburg, o fundație apropiată partidului Die Linke.

Recent, și câțiva membri ai Partidului Social-Democrat (SPD) au început să propună măsuri mai concrete. În coaliția guvernamentală actuală, condusă de creștin-democrați (CDU / CSU), SPD este partenerul minoritar.

La începutul anului, o filială locală SPD din Berlin a adoptat o rezoluție prin care a cerut coaliției guvernamentale să facă mai mult. Printre altele, se solicita să nu se blocheze suspendarea Acordului de Asociere UE-Israel.

Merz și Wadephul sunt ambii membri ai CDU și au criticat acțiunile Israelului în Gaza. Totuși, sancțiunile la nivelul UE sunt respinse atât de CDU, cât și de CSU. Cea mai bună șansă de a determina guvernul Netanyahu  să renunțe la ceea ce un politician a numit „calea greșită” ar fi, potrivit acestora, relațiile strânse cu Israelul.

Presiune internațională asupra Germaniei

În cadrul UE, poziția Germaniei este tot mai izolată, potrivit observatorilor. De exemplu, în mai anul acesta, două treimi din statele UE doreau să reanalizeze Acordul de Asociere cu Israel din cauza presupuselor încălcări ale drepturilor omului în Gaza. Germania s-a opus.

După întâlnirea de la Copenhaga, izolarea Germaniei devine tot mai evidentă, spune Martin Kobler, care, înainte de pensionare, a reprezentat interesele Germaniei ca ambasador în Egipt, Irak și Pakistan și este acum membru al organizației Diplomats without Borders (Diplomaţi fără frontiere).

„Chiar și olandezii vor, între timp, o linie mai dură”, spune Kobler pentru DW. „Și atunci când ești izolat într-o chestiune politică precum aceasta, trebuie să investeşti tot mai multă energie pentru a te justifica.”

Statele UE înțeleg totuși că Germania este rezervată în privința Israelului din motive istorice. „Dar securitatea Israelului nu înseamnă neapărat securitatea guvernului Netanyahu”, subliniază Kobler.

Asociația internațională a cercetătorilor acuză Israelul de genocid

Pe de altă parte, un alt diplomat a declarat pentru DW că guvernul german s-a consultat din punct de vedere juridic, deoarece se teme că Germania ar putea fi considerată complice la crime de război sau chiar genocid din cauza sprijinului acordat Israelului. La începutul săptămânii, organizația International Association of Genocide Scholars a acuzat Israelul de comiterea unui genocid în Gaza.

De asemenea, vicepreședinta Comisiei Europene și comisarul pentru concurență Teresa Ribera a vorbit într-un discurs despre un „genocid în Gaza”. Totuși, Comisia Europeană a precizat într-o declarație că, pentru moment, nu se vorbește de genocid și că această chestiune va fi lăsată în seama instanțelor de judecată.

Există mai multe scenarii în care Germania ar putea fi implicată în astfel de acuzații, inclusiv în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga și a instanțelor naționale.

„Organizația noastră verifică direct în instanțele germane care sunt obligațiile Germaniei conform dreptului internațional”, spune Alexander Schwarz, avocat la European Center for Constitutional and Human Rights (ECCHR) din Berlin. La mijlocul lunii noiembrie, ECCHR va reveni în instanță la Berlin pentru a verifica legalitatea livrărilor de arme germane către Israel.

„Dacă măcar unul dintre aceste procese se va încheia cu concluzia că țări implicate, precum Germania, trebuie să ia măsuri speciale, acest lucru va avea efecte”, afirmă Schwarz pentru DW.

„De curând, în Germania se simte o ușoară schimbare de direcție”, admite el. „Însă speranța că s-ar schimba foarte multe este redusă. Singurul lucru care ar putea determina o mișcare reală ar fi dacă o instanță, fie ea germană sau internațională, ar ajunge la concluzia că Germania, prin livrările sale de arme, încalcă dreptul internațional sau este complice la genocid.”