Fact Check: Cum recunoști site-urile false

La scurt timp după ce Donald Trump a câștigat al doilea mandat de președinte al SUA, în noiembrie anul trecut, o imagine a copertei revistei The Economist a fost distribuită online cu subtitrări în mai multe limbi.

Aceasta avea titlul „Apocalipsă” și îl arăta pe Trump în fața președintelui rus Vladimir Putin, cu o serie de rachete cu rază lungă de acțiune pe fundal.

Unele comentarii legate de copertă exprimau temeri privind începutul celui de-al Treilea Război Mondial și speculau despre utilizarea armelor nucleare.

Cu toate acestea, coperta nu a existat niciodată în realitate, iar The Economist nu a publicat o astfel de poveste. Presupusa copertă nu poate fi găsită nici în arhiva revistei.

Aceasta este o tehnică de dezinformare cunoscută sub numele de „media spoofing”. Tot mai multe instituții media respectabile din întreaga lume își văd logo-urile, site-urile web, profilurile de pe rețelele sociale și aspectul general folosite în mod fraudulos pentru a răspândi narațiuni false sau înșelătoare.

Această metodă de dezinformare nu este nouă, dar pare să fie tot mai prezentă în mai multe regiuni ale lumii, așa cum putem observa din lista recentă de exemple.

Un astfel de caz este captura de ecran a unui articol fals al CNN despre sistemul de sateliți Starlink al lui Elon Musk, care ar fi cauzat pene de curent în Ucraina după vizita tensionată a președintelui Volodimir Zelenski la Casa Albă.

Sau un site clonat al revistei germane Der Spiegel, cu titlul „Sancțiunile împotriva Rusiei distrug economia Germaniei”.

Sau un site care seamănă cu cel al publicației franceze Le Parisien, afirmând că imigranții ilegali reprezintă o amenințare pentru Jocurile Olimpice de la Paris.

Ar mai fi şi această poveste, având logo-ul site-ului de divertisment E! News, care susținea că USAID a sponsorizat excursii ale celebrităților în Ucraina. Verificarea faptelor realizată de DW a demontat această afirmație, care fusese redistribuită de Elon Musk (220 de milioane de urmăritori) și de Donald Trump Jr., fiul președintelui SUA, cu 14,7 milioane de urmăritori pe platformă.

Însă acest fenomen nu afectează doar Statele Unite și Europa. Instituții media din întreaga lume, de la Haaretz, în Israel, până la La Prensa, în Nicaragua, și-au văzut identitatea furată.

În plus, cercetători din Nigeria au analizat mai multe profiluri de social media clonate, în special pe Facebook, ale unor ziare în limba engleză, precum Vanguard și Daily Trust.

De la manipularea simplă a imaginilor la falsificarea sofisticată a mass-media

Toate aceste exemple arată că știrile fabricate pot apărea sub diferite forme: de la imagini editate pentru a distorsiona un text sau a include un logo media, până la site-uri web sau profiluri de social media care imită o organizație media cunoscută – așa-numitul „media spoofing”.

Unele falsuri folosesc și instrumente bazate pe inteligență artificială. În majoritatea cazurilor, ele tind să se răspândească rapid în situaţii de breaking news, cum ar fi pe timp de alegeri, războaie, dezastre naturale sau crize economice.

Potrivit NewsGuard, un instrument creat de jurnalişti americani, menit a ajuta la indentificarea dezinformării, 40 de instituții media de încredere au fost afectate de astfel de falsuri din 2018 până astăzi. Problema „ia amploare cu fiecare an care trece”.

Cele mai multe dintre cazurile analizate de NewsGuard sunt legate de operațiuni de influență rusești, care răspândesc narațiuni anti-ucrainene și anti-occidentale.

Una dintre aceste operațiuni se numește „campania Doppelgänger” și a început după invazia Rusiei în Ucraina. În Germania, Ministerul de Externe a publicat un raport tehnic în iunie anul trecut, detaliind modul în care țara a fost afectată de această operațiune rusă, care include „zeci de clone false ale site-urilor media principale”.

McKenzie Sadeghi, autoarea analizei NewsGuard, a explicat pentru DW că acest tip de dezinformare urmează un tipar similar: afirmațiile sunt postate în masă de conturi obscure pe platforme precum Telegram. Unele sunt preluate de persoane mai influente, fie intenționat, fie din neatenție.

„Falsul continuă să câștige în greutate și, în cele din urmă, ajunge în mass-media de stat rusească, care citează persoanele proeminente de pe rețelele sociale, care distribuie afirmația, în locul sursei originale de pe Telegram, ascunzându-i complet originea reală”, a spus Sadeghi.

Subminarea calității jurnalismului online

Conform NewsGuard, instituțiile media cele mai afectate de astfel de falsificări sunt BBC, CNN, Al Jazeera, grupul de jurnalism de investigație Bellingcat, Fox News, The Wall Street Journal și USA Today. DW a fost, de asemenea, o țintă în ultimii ani.

Totuși, tiparele, subiectele și actorii implicați nu sunt mereu aceiași, existând variațiuni regionale clare.

În Nigeria, pagini clonă ale Vanguard și Daily Trust au răspândit zvonuri despre pandemie, insurgența Boko Haram sau prețurile petrolului – subiecte relevante în dezbaterea politică locală.

„Site-urile media clonate reprezintă o problemă uriașă, cu potențialul de a submina credibilitatea și calitatea jurnalismului online, opinia publică, procesul democratic și coeziunea socială”, a declarat pentru DW Abubakar Tijjani Ibrahim, coautor al studiului și lector la Politehnica de Stat din Kano, Nigeria.

El a adăugat că, deoarece aceste site-uri nu respectă etica profesională, „administratorii lor tind să prezinte informațiile într-un mod extrem de provocator”.

Ce poți face pentru a verifica autenticitatea informațiilor?

Pentru a verifica autenticitatea unei informații este esențial, pe lângă observaţia  critică, să recurgi la o serie de instrumente care pot oferi indicii valoroase.

• Verifică dacă există greșeli de ortografie, gramatică, layout dubios sau text neclar.
• Deschide un motor de căutare și caută site-ul real al instituției media pentru a compara aspectul celor două pagini.
• Efectuează o căutare pe site-ul oficial pentru a vedea dacă informația apare acolo.
• Folosește căutarea inversă a imaginilor (Reverse Image Search) pentru a verifica dacă o fotografie nu a mai fost cumva folosită anterior.
• Verifică adresa URL: de exemplu, un site fals al Le Parisien avea terminația „.top” în loc de „.fr”.
• În concluzie, rămâi vigilent și verifică dacă o știre provine dintr-o sursă de încredere.