Vechii şi noii neonazişti - o singură strategie

În 2006 Poliţia federală, BKA, raporta o dublare a numărului de infracţiuni comise de extemişti de dreapta în fosta Germanie de Est. Între timp, între noile şi vechile landuri nu mai există aproape nicio diferenţă.

"Nici în privinţa durităţii acestor fărădelegi nu mai putem vorbi despre vreo deosebire între estul şi vestul Germaniei", a afirmat un purtător de cuvânt al Oficiului Federal pentru apărarea Constituţiei. Cinci sute din cele câteva mii de infracţiuni comise au fost de o brutalitate ieşită din comun - de la lovituri grave până la crime.

Totuşi specialiştii sunt de părere că atât pericolul extremist cât şi teama populaţiei sunt mult mai mari în fosta RDG. "Acolo neonaziştii au grijă să întreţină ura şi să bage spaima în oameni", susţine Anetta Kahane de la fundaţia Amadeu-Antonio. Vizaţi sunt cu precădere imigranţii.

Extremismul de dreapta influenţează alegerile imigranţilor

Politologi ca Armin Pfahl-Traughber şi Richard Stöss pun existenţa potenţialului extremist din partea de est a ţării pe seama situaţiei demografice. În vreme ce noile landuri federale se remarcă printr-un număr crescut de tineri atraşi de neonazism, în fosta Germanie Federală sunt activi "vechii extremişti", apărătorii unui "conservatorism de dreapta".

Spre deosebire de vestul ţării, în mediul rural şi urban din est neonaziştii sunt mult mai prezenţi în domeniul social. De exemplu, aceştia oferă meditaţii pentru elevi sau asistenţă şomerilor aflaţi în căutare de lucru, însă ofertele se adresează numai persoanelor fără origini străine.

Conform Institutului pentru evoluţie demografică şi dezvoltare din Berlin, imigranţii se simt cel mai bine şi au cele mai bune şanse de integrare acolo unde există o piaţă a muncii mai generoasă. Astfel, preferată este Germania occidentală - regiune în care străinii reprezintă între 15 şi 38% din totalul populaţiei faţă de cele maximum patru procente în est.

Cartierele groazei

Tendinţele extremiste şi puternica mişcare de dreapta există încă de pe vremea fostei RDG, însă atunci neonaziştii nu erau atât de organizaţi. "În fostul sistem politic, să fii de dreapta era mai degrabă o formă de protest la adresa regimului", spune Anetta Kahane.

După căderea Zidului Berlinului, în 1989, mulţi neonazişti din vestul ţării şi-au întrezărit şansa în proaspăta democraţie est-germană. După reunificare, în fosta RDG apăruse un vid politic uriaş. Partidele din partea occidentală vorbeau despre bunăstare şi avânt în Est, dar erau promisiuni greu de ţinut. "Decepţionaţi şi frustraţi au ajuns să fie mai ales tinerii care vedeau cum părinţii lor îşi pierd locurile de muncă", povesteşte Jürgen Wichmann, coordonator în cadrul programului de reabilitare a foştilor nenoanzişti "EXIT".

Extrema dreaptă din vechile landuri federale a ştiut să exploateze din plin dezorientarea şi dezamăgirea populaţiei est-germane. Neonaziştii vest-germani au cumpărat imobile în estul ţării, mai ales foste gospodării ţărăneşti, pe care le-au transformat în depozite de armament şi muniţie, locuri de întrunire sau baze de antrenament.

Extrema dreapta din estul ţării s-a reorganizat, iar în multe oraşe au apărut aşa-numitele "no-go-areas" - "locurile în care, ca străin, ai face bine să nu calci niciodată", adaugă Wichmann. "În caz contrar rişti să fii înjurat sau chiar bătut. Sunt cartierele în care extremiştii de dreapta atacă locuinţe, distrug maşini sau birouri", explică Wichmann.

Vestul s-a inspirat din Est

"Între timp, neonaziştii din vest au preluat strategia camarazilor est-germani", spune Anetta Kahane, referindu-se la metodele prin care sunt intimidaţi străinii şi orice altă persoană care luptă împotriva extremismului. Conform Oficiului federal pentru apărarea Constituţiei, în vechile landuri, cele mai multe "no-go-areas" se găsesc la Nürnberg şi în toată regiunea franconă a Bavariei.

Vestea bună ar fi că, atât în est cât şi în vest, "acolo unde populaţia s-a opus în mod deschis extremismului de dreapta, neonaziştii au renunţat la activităţile lor după o vreme" - spune Michael Helmbrecht, reprezentant al organizaţiei "Alianţa împotriva extremei de dreapta".

Concret: protestele populaţiei din Dresda şi Gräfenberg (în apropiere de Nürnberg) faţă de intenţiile neonaziştilor de a-şi face "cuiburi" în aceste două oraşe au mai tăiat din avântul acestor grupări. Din fericire solidaritatea dă rezultate. Din nefericire, susţin specialiştii, est-germanilor nu prea le place să vorbească deschis despre extremismul de dreapta. În schimb, populaţia din vestul ţării tratează subiectul cu duritate.