Ungaria: Campanie electorală și referendum despre Orbán

În Ungaria, presa locală numește lunile de vară ”sezonul castraveților” - perioadă lipsită de evenimente politice notabile. Singurul moment cu adevărat important în acest interval este, de regulă, discursul anual al premierului Viktor Orbán, susținut la sfârșitul lunii iulie în stațiunea Băile Tușnad din Transilvania. Acolo, liderul maghiar anunță adesea direcții politice majore, precum în 2014, când a declarat că Ungaria va construi un ”stat iliberal”.  

Anul acesta, însă, nu se poate vorbi de o lipsă de știri estivale. În plan extern, guvernul Orbán alimentează de săptămâni întregi o campanie anti-ucraineană. În plan cultural, propagandiștii regimului critică aproape zilnic presupusele ”excese” ale tineretului și scenei muzicale din Ungaria. În plus, continuă atacurile susținute împotriva liderului opoziției conservatoare, Péter Magyar, a cărui formațiune, Tisza (Respect și Libertate), atinge recorduri repetate în sondaje.  

Mai sunt încă nouă luni până la alegerile parlamentare din Ungaria, programate, cel mai probabil, pentru aprilie 2026. Starea de spirit a populației se schimbă, însă, vizibil. O mare parte dintre cetățeni își dorește o schimbare de putere și un nou început. Guvernul Orbán răspunde acestor tendințe prin campanii agresive, menite să polarizeze și mai mult societatea.  

”Cercuri cetățenești digitale”  

Sâmbăta trecută (26 iulie 2025), premierul Ungariei a dat startul oficial campaniei electorale în discursul său anual de la Băile Tușnad. Rivalul său, Péter Magyar, i-a răspuns cu o cuvântare susținută în fața susținătorilor săi la Székesfehérvár, în vestul Ungariei, parte a unui turneu de 80 de zile prin țară, care se va încheia simbolic pe 23 octombrie, ziua comemorării revoluției anticomuniste și antisovietice din 1956.  

După aceste apariții publice, este limpede că alegerile din 2026 vor fi, așa cum a spus chiar Magyar, un ”referendum despre Viktor Orbán”. Tema dominantă a următoarelor nouă luni va fi înlăturarea sau menținerea lui la putere.  

În acest an, tonul premierului la Băile Tușnad a fost neobișnuit de pașnic pentru standardele sale: nu a atacat adversarii și nu a lansat lozinci extremiste. Obiectivul său electoral este ca partidul Fidesz să câștige 87 din cele 106 mandate uninominale în Parlament. Iar pentru a atinge acest scop, Orbán a cerut crearea unor așa-numite ”cercuri cetățenești digitale”.  

Pretenția de reprezentare exclusivă a națiunii  

”Cercurile cetățenești” au fost introduse pentru prima oară de Viktor Orbán după înfrângerea electorală din 2002, sub forma unor grupuri locale de susținători care, deși nu erau neapărat membri Fidesz, activau intens în favoarea partidului. Atunci, Orbán lansa celebra frază: ”Patria nu poate fi în opoziție”. Prin această declarație a început să identifice partidul și persoana sa cu însăși națiunea ungară. Ceilalți, prin contrast, nu aparțin acesteia, ba chiar sunt considerați trădători.  

Versiunea digitală a acestor cercuri ar trebui acum să-i refacă imaginea în rețelele sociale, unde Orbán și partidul său sunt profund nepopulari în rândul tinerilor sub 35 de ani, fiind chiar detestați de mulți, în special din cauza acestei pretenții de reprezentare exclusivă a națiunii.  

Își mai îndeplinește Ungaria obligațiile față de NATO?  

În discursul său, Viktor Orbán a respins clar orientarea pro-occidentală a Ungariei și integrarea în Uniunea Europeană. A declarat că dintre cele șase centre globale de putere, Ungaria are relații bune cu cinci: ”americanii, rușii, chinezii, indienii și lumea turcică”. Doar relația cu Bruxelles-ul ar fi una deteriorată - și nu a oferit nicio speranță de îmbunătățire. Dimpotrivă, a amenințat cu un veto asupra noului buget al UE, dacă instituțiile europene vor continua să sprijine Ucraina și să accelereze integrarea acesteia în blocul comunitar. 

Ungaria, spre deosebire de Europa de Vest, nu este dispusă să-și abandoneze ”valorile cultural-creștine”, a declarat Orbán, rezumându-și poziția astfel: Ungaria nu va participa la ”război, migrație și ideologia de gen”, așa cum o face, în opinia sa, Bruxelles-ul.  

Premierul a vorbit și despre așa-numita ”strategie națională pe termen lung” a Ungariei: transformarea țării într-un stat ”mare și prosper”. A lăsat chiar, în mod indirect, să planeze incertitudinea privind angajamentele Ungariei față de NATO. A susținut că un al Treilea Război Mondial este tot mai probabil și că Ungaria trebuie să stea departe de orice conflict militar, menținând relații bune cu toate centrele de putere globală. În acest context, Orbán nu a menționat deloc NATO sau posibilitatea unui atac rusesc asupra unui stat membru al Alianței.  

Discursul european al lui Magyar  

O replică direct opusă discursului lui Viktor Orbán a fost oferită de liderul conservator al opoziției, Péter Magyar, la Székesfehérvár, în vestul Ungariei, sub motto-ul ”Locul Ungariei în Europa și în lume”. Chiar de la început, Magyar a subliniat legătura istorică a Ungariei cu Occidentul și apartenența sa europeană încă de la fondarea statului în anul 1000. A adoptat o poziție clară de delimitare față de Rusia, condamnând războiul dus împotriva Ucrainei și politica agresivă rusă în general.  

Magyar a promis o apartenență critică, dar constructivă la Uniunea Europeană și loialitate fără echivoc față de NATO, angajându-se să transforme Ungaria într-un partener de încredere și previzibil în alianțele occidentale.  

Conștient că în ultimul weekend din iulie atenția internațională este îndreptată către Ungaria și discursul lui Orbán, Magyar a inserat în premieră numeroase pasaje de politică externă, poziționându-se clar drept viitor premier. Dincolo de distanțarea față de Rusia, a abordat și relația deteriorată dintre Ungaria și Polonia, provocată de guvernarea Orbán. A rostit câteva fraze în poloneză și a anunțat că prima sa vizită ca prim-ministru va fi la Varșovia. De asemenea, a transmis un mesaj de parteneriat și colaborare constructivă celorlalte state vecine Ungariei.  

Un orator talentat  

Péter Magyar, membru Fidesz, în trecut, și fost soț al ex-ministrei Justiției Judit Varga, a devenit cunoscut ca dizident în urmă cu un an și jumătate. De atunci, a avut o ascensiune politică spectaculoasă, proiectându-se ca principal contracandidat al lui Viktor Orbán. Este un orator carismatic, capabil să adune zeci de mii de unguri nemulțumiți în stradă.  

Deși promovează unele poziții similare cu ale Fidesz, nu o face cu virulența sau exclusivismul lui Orbán. De exemplu, se opune și el unei aderări rapide a Ucrainei la UE, dar susține un dialog calm și rațional pe acest subiect. 

Magyar are abilitatea de a prelua sloganele lui Orbán și de a le întoarce împotriva lui, demascând adesea dublul standard al premierului și al partidului Fidesz. Uneori merge până la limita populismului. Promite constant un stat fără corupție, transparent și o societate depolarizată, mesaje care prind la mulți dintre foștii alegători ai lui Orbán. La Székesfehérvár, Magyar și-a reînnoit aceste promisiuni.  

O ciocnire între două sisteme de valori  

Majoritatea observatorilor și presa independentă au interpretat cele două discursuri nu doar ca poziționări opuse, ci ca o ciocnire între două sisteme de valori. Rămâne însă de văzut dacă cetățenii Ungariei vor avea cu adevărat libertatea de a alege între cele două viziuni sau Orbán va încerca să împiedice cu orice preț pierderea puterii.  

În discursul său de la Băile Tușnad, Orbán a declarat tranșant: ”Am decis să nu permitem ca Tisza sau DK (partid de opoziție liberal de stânga – n.red.) să ajungă la guvernare, pentru că vrem ca Ungaria să aibă un guvern al păcii și un guvern național”. Premierul nu a explicat însă ce presupune această interdicție de guvernare pentru opoziție.