UE - Trump: Între descurajare şi dependenţă
8 februarie 2025
Europenii n-au cumpărat maşini şi produse agricole de la americani. De fapt, n-au cumpărat "mai nimic". Ceea ce este "oribil", a criticat recent preşedintele Donald Trump. Liderul de la Casa Albă făcea referire la deficitul comercial între UE şi SUA, estimat la 350 de miliarde de dolari americani. Dacă sunt incluse serviciile, diferenţa între exporturile UE şi importurile din SUA se reduce la 50 de miliarde de euro, s-a grăbit Bruxelles-ul să riposteze. Deficitul de 50 de miliarde reprezintă 3% din cele 1,5 trilioane de euro - volumul comercial anual între UE şi SUA, a explicat comisarul european pentru comerţ Maroš Šefčovič.
Ţările UE nu sunt intimidate de ameninţările lui Trump
Statele membre ale Uniunii Europene au răspuns unite şi stăpâne pe sine la recentele ameninţări ale Washington-ului privind introducerea taxelor vamale. Trump le-a impus deja asemenea taxe Chinei, Canadei şi Mexicului. Între timp, taxele pentru Mexic şi Canada au fost suspendate pentru o lună.
Potrivit cancelarului federal Olaf Scholz, "ar fi rău pentru SUA" şi "rău pentru Europa" dacă politica vamală ar îngreuna schimburile de bunuri şi servicii. Dar, ca zonă economică puternică, şi UE ar putea reacţiona adoptând aceleaşi măsuri.
Premierul luxemburghez Luc Frieden a fost şi mai direct: "Dacă cineva vrea război comercial, îl va avea!". În acelaşi timp, cei doi şefi de guvern au ţinut să sublineze importanţa bunelor relaţii şi a cooperării transatlantice.
Între cooperare şi concurenţă
Politologul Arthur Leichthammer, cercetător la centrul "Jaques Delors" din Berlin, studiază impactul deciziilor politice asupra economiei. În principiu, UE are nevoie de SUA atât în sprijinirea Ucrainei cât şi ca importantă piaţă de desfacere, susţine Leichthammer. Pentru apărarea europeană, scutul nuclear american, garanţia asistenţei NATO şi cooperarea militară cu SUA sunt, de asemenea, de importanţă majoră.
Aceste dependenţe ar putea face dificilă o demonstraţie de duritate faţă de SUA, dar trebuie urmărită o politică credibilă şi comună de descurajare a preşedintelui Trump în chestiunea taxelor vamale. În context, adaugă Leichthammer, liderii ţărilor europene i-au transmis semnale politice clare preşedintelui de peste ocean.
Preşedintele lituanian Gitanas Nausėda a subliniat paradoxul relaţiilor UE-SUA: părţile cooperează în cadul Alianţei Nord-Atlantice şi, în acelaşi timp, concurează în plan economic.
Independenţa UE în domeniul apărării
Donald Trump a dat deja tonul cooperării în NATO pentru următorii ani. În opinia sa, ţările aliate ar trebui să investească, în viitor, 5% din PIB în cheltuieli de apărare, nu 2% ca până acum. Cu toate acestea, şapte ţări europene, între care Italia, Belgia şi Spania, n-au reuşit să atingă nici obiectivul celor două procente.
UE şi statele membre caută în prezent modalităţi de a-şi asigura mai multă independenţă, rezilienţa şi eficienţa în domeniul apărării. Este necesară consolidarea industriei de profil şi achiziţionarea comună a sistemelor de apărare. În următorii zece ani, vor trebui investite 500 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.
Până în luna martie, CE intenţionează să elaboreze o strategie în acest sens, pe care reprezentanţii ţărilor UE ar urma să o analizeze în luna iunie. Încă nu se ştie de unde vor proveni fondurile suplimentare destinate apărării. În timp ce Polonia şi statele baltice ar fi dispuse la datorii comune pentru investiţii militare, alte ţări, în special Germania, se opun unor asemenea propuneri.
Banca Europeană de Investiţii (BEI) a anunțat deja în aprilie 2024 că îşi va relaxa regulile privind împrumuturile pentru proiecte cu utilizare duală, militar-civilă, pentru a finanţa mai multe investiţii legate de industria de apărare.
Îmbunarea SUA prin achiziţii de armament?
Cu toate acestea, afirmă politologul Leichthammer, pe fondul dependenţelor de SUA, şi europenii ar trebui să vină în întâmpinarea Washington-ului oferindu-i preşedintelui Trump posibilitatea încheierii unei "afaceri". Europenii ar putea cumpăra gaz lichefiat din SUA, ar putea fi mai cooperanţi cu americanii în privinţa Chinei şi ar putea achiziţiona sisteme de luptă americane, crede expertul.
La Bruxelles se discută, de ceva vreme, dacă nu cumva toate acestea ar putea împiedica impunerea de taxe vamale pe mărfurile din UE. Preşedintele lituanian Gitanas Nausėda s-a pronunţat recent în favoarea abordării SUA cu o propunere "atrăgătoare".
Cheltuielile pentru apărare în favoarea industriei americane ar putea eşua din cauza Franţei, susţine Leichthammer. Parisul respinge până şi întrebarea dacă banii europeni pentru apărare ar trebui daţi unor furnizori din afara Europei.
De viitoarele negocieri vamale este responsabilă Comisia Europeană. Preşedinta Ursula von der Leyen s-a arătat dispusă în trecut să negocieze importurile de gaz lichefiat. Von der Leyen şi-a reafirmat marţi 4 februarie disponibilitatea de a negocia intens acolo unde este necesar şi de a găsi soluţii acolo unde se poate. Europenii vor să fie "deschişi pragmatici" când vine vorba de stabilirea unui parteneriat mai puternic cu SUA. În acelaşi timp, însă, UE vrea să-şi apere interesele.