UE susține virajul lui Trump, dar vrea costuri împărțite

Șefa diplomației UE pare să aibă parte de un moment ”V-am spus eu!”, în contextul în care președintele american Donald Trump și-a schimbat atitudinea, a abandonat aprecierile pozitive la adresa lui Vladimir Putin și promite să intensifice presiunea asupra Moscovei. ”Vedem că și Statele Unite au realizat că Rusia nu își dorește cu adevărat pacea”, a declarat marți, 15 iulie 2025, la Bruxelles, Kaja Kallas în fața jurnaliștilor.

Fosta prim-ministră a Estoniei, care coordonează acum diplomația comunitară, s-a remarcat ca una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei și a avertizat, la discuțiile purtate în această săptămână la nivel european, că Rusia și-a adus campania de bombardamente a Ucrainei ”la cote record”.

Kallas și mulți dintre colegii săi europeni au salutat schimbarea de retorică a Washingtonului. ”Ceea ce am auzit, prin noile mesaje venite de la Trump, a fost foarte, foarte important”, a comentat Lars Lokke Rasmussen, ministrul de Externe al Danemarcei.

Au fost însă și lideri europeni mai rezervați în fața noului mesaj de la Casa Albă, inclusiv în ce privește amenințarea cu impunerea unor tarife secundare de 100% asupra Moscovei și a țărilor care fac comerț cu Rusia, în cazul în care nu se ajunge la un acord de pace cu Ucraina până la începutul lunii septembrie. ”Cele 50 de zile pe care le-a anunțat domnul Trump sunt cam multe”, a apreciat ministrul olandez de Externe, Caspar Veldkamp.

Acordul privind livrarea de arme, încă în discuție

Donald Trump a stârnit din nou atenția presei luni, când a anunțat că va da undă verde vânzării sistemelor de apărare aeriană Patriot și a altor arme către țări europene, pentru ca acestea să le trimită mai departe Ucrainei, la doar două săptămâni după ce Washingtonul a suspendat o parte din livrările sale de armament către Kiev.

Noul plan ar trebui să accelereze și să extindă transferul de arme americane, de care Ucraina spune că are nevoie urgentă în contextul intensificării atacurilor aeriene rusești.

Unele state europene au cumpărat deja și au trimis Kievului arme produse în SUA, însă noua schemă ar putea oferi mai multă claritate în privința permisiunilor necesare pentru a transfera rapid armamentul. Un angajament american față de partenerii occidentali, de a le înlocui armele fabricate în SUA care au fost livrate Ucrainei, ar putea, de asemenea, să încurajeze statele europene să trimită mai multe echipamente din propriile stocuri. Secretarul general al NATO Mark Rutte a declarat că acordul va fi ”gestionat prin sistemele NATO” și că țări europene precum Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia și Olanda sunt interesate să participe.

Statele Unite, în schimb, nu au oferit încă detalii suplimentare despre noua schemă tranzacțională, iar sursele DW susțin că aspectele tehnice legate de modul concret în care aceasta va funcționa sunt încă în discuție.

UE spune că SUA ar trebui să ”partajeze povara”

Trump a prezentat noul acord ca pe o oportunitate de afaceri profitabilă pentru Statele Unite, subliniind că Europa va plăti nota de plată. Iar această abordare pare să fi stârnit unele nemulțumiri printre omologii săi de dincoace de Atlantic.

Reprezentanta Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a declarat jurnaliștilor, după reuniunea de marți, că ar dori ca Europa și SUA să ”partajeze povara” în ceea ce privește înarmarea Ucrainei. ”Dacă noi plătim pentru aceste arme, atunci e sprijinul nostru, deci e un sprijin european - și facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina. Prin urmare, apelul este ca toți ceilalți să facă la fel”, a apreciat oficiala comunitară. ”Dacă promiți că vei da arme, dar apoi spui că altcineva le va plăti, nu e chiar un ajutor din partea ta, nu-i așa?” a adăugat Kallas.

Și Lars Lokke Rasmussen, diplomatul-șef de la Copenhaga, a făcut o aluzie similară: ”Oferim foarte mult sprijin financiar pentru ca Ucraina să poată cumpăra orice arme și muniție de care are nevoie. Dar mi-ar plăcea foarte mult să văd că toți partenerii noștri contribuie efectiv, dacă vrem ca acest război să se încheie”.

Deși SUA este, individual, cel mai mare donator al Ucrainei de la începutul invaziei rusești, Uniunea Europeană, în ansamblul său, a cheltuit aproximativ aceeași sumă ca Washingtonul în aceeași perioadă, potrivit datelor Institutului Kiel, citate de Radio Europa Liberă. Iar UE depășește SUA la cheltuieli, dacă se iau în calcul și costurile găzduirii și sprijinirii refugiaților ucraineni.

Punct de cotitură sau doar o altă răzgândire?

Statele membre ale UE pot răsufla ușurate în urma schimbării de politică a SUA, însă analista de politică externă Torrey Taussig avertizează că este prea devreme pentru a spune că poziția lui Trump s-a schimbat definitiv. ”Au existat oscilații ale actualei administrații, pe parcursul ultimelor luni, și nu m-ar surprinde ca relația dintre SUA și Ucraina să mai treacă prin câteva schimbări”, a apreciat, într-o discuție cu DW, Taussig, fost oficial guvernamental american, în prezent cercetătoare la Atlantic Council.

”Sunt foarte reticentă în a numi momentul acesta o schimbare strategică în relația dintre SUA și Ucraina”, a adăugat ea, deși a recunoscut că legăturile dintre cele două părți par acum ”mult mai pozitive”.

Adio strategiei ”Cumpărăm produse europene”?

În contextul în care țările europene se grăbesc să își consolideze capacitățile de apărare, sub presiunea Statelor Unite și pe fondul unei reevaluări mai ample a fragilității geopolitice a Uniunii, guvernele dezbat cât din creșterea planificată a cheltuielilor militare ar trebui direcționat către armament american.

Achizițiile de arme, în special cele care implică sisteme mari, determină de obicei o relație de lungă durată între cumpărător și furnizor - de la producție și livrare până la reparații și mentenanță în viitor. Experții spun că ruperea dependenței Europei de armele, logistica și capacitățile de informații furnizate de SUA, pe care Europa nu le deține pe deplin, ar putea dura cel puțin un deceniu. Iar cum politica externă americană se dovedește imprevizibilă, unii privesc această dependență cu îngrijorare.

Franța, una dintre vocile importante din UE, a pledat pentru achiziții exclusiv europene, ceea ce a frustrat unele state membre, care susțin că această abordare nu face decât să încetinească procesul de livrare a armelor către Europa și Ucraina.

Cel mai recent plan inițiat de SUA ar putea fi perceput de unii drept o lovitură dată eforturilor Franței, având în vedere potențialul ca și mai mulți bani europeni să ajungă la producătorii de armament din America.

UE, blocaj la noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

În timp ce Europa încearcă să convingă SUA să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina și a pedepsi Rusia, eforturile proprii ale blocului european dau semne de slăbiciune. Kaja Kallas a declarat că este ”cu adevărat tristă” că miniștrii nu au reușit să adopte marți cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Moscovei, din cauza opoziției Slovaciei.

Statul central-european fără ieșire la mare a protestat împotriva unor planuri ale UE de a interzice toate vânzările de gaz rusesc. Premierul slovac, Robert Fico, a scris marți, într-o postare online, că Slovacia a cerut UE să amâne votul asupra sancțiunilor în timp ce guvernul său analizează răspunsul Comisiei Europene într-un schimb de mesaje menit să deblocheze impasul.

Kallas a adăugat însă că este ”optimistă” în privința posibilității de a ajunge la un acord între statele membre UE în zilele următoare.