UE face echilibristică în relațiile cu Turcia

Statutul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia a fost multă vreme considerat drept complicat. Ankara rămâne - cel puțin pe hârtie - un candidat la aderarea la UE, iar ca aliați NATO, majoritatea statelor UE și Turcia s-au angajat să se protejeze reciproc în caz de atac.

În ultimii ani, UE l-a acuzat pe președintele Erdogan că girează erodarea democrației în țara sa și a mizat pe înghețarea cererii de aderare a Turciei.

Însă Bruxellesul pare mai nou dispus să își atenueze criticile față de ceea ce Amnesty International numește "forța inutilă și nediscriminatorie a forțelor de securitate împotriva demonstranților pașnici" din Turcia, după ce principalul rival politic al lui Erdogan a fost arestat pentru corupție.

Este limpede că situația Europei s-a complicat mai mult ca niciodată. 

Europa acționează cu precauție

În timp ce președintele Turciei susține că protestele de amploare - care au inclus ciocniri cu poliția - sunt o "mișcare de violență", Ministerul de Externe al Franței a catalogat arestarea primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, și a "numeroase alte persoane" drept "atacuri grave la adresa democrației".

La rândul ei, șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a avertizat că "locul oponenților politici nu este în închisori sau la tribunal". La Bruxelles, executivul UE își alege cuvintele cu grijă.

"Arestarea primarului Ekrem Imamoglu și a protestatarilor ridică întrebări cu privire la respectarea de către Turcia a tradiției sale democratice de lungă durată. Turcia trebuie să susțină valorile democratice", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier. 

Întrebat dacă UE va anula sau va amâna discuțiile de luna viitoare privind parteneriatul politic cu oficialii turci, Mercier a evitat să răspundă.

"Există un anumit contrast între gravitatea evenimentelor care au loc în Turcia și lejeritatea reacțiilor europene", spune Jean Marcou, profesor specializat în relațiile UE-Turcia la Sciences Po Grenoble, pentru DW. 

"Partenerilor europeni le-a luat timp să reacționeze", a adăugat fostul diplomat francez.

Puterea militară a Turciei este importantă pentru UE

Amanda Paul, analistă la Centrul de Politici Europene, vede cu claritate motivele poziționării europene. 

"Ceea ce se întâmâmplă reflectă probabil noua situație geopolitică în care trăim cu toții", a declarat ea pentru DW.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a determinat o regândire radicală a apărării europene, guvernele UE încercând să se bazeze mai puțin pe SUA și să prevadă un viitor fără protecția Washingtonului.

Or, în alianța defensivă NATO, armata Turciei este a doua după cea a SUA. Paul spune că poziția geografică a țării la Marea Neagră, între continentele european și asiatic, îi conferă o "greutate geopolitică pe care nu o au multe țări din regiune sau chiar din lume". 

UE ar putea totodată să aibă în vedere industria de armament în plină expansiune a Turciei, pe măsură ce caută mai mulți furnizori alternativi pentru propriile armate naționale.

"Industria de apărare a Turciei are multe de oferit UE într-un moment în care bătrânul continent se confruntă cu un deficit semnificativ de arme", a explicat Paul.

Erdogan: Putere internațională și fragilitate internă?

Înainte de a ajunge pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume, din cauza acuzațiilor că ar fi încercat să îl reducă la tăcere pe cel mai mare rival politic al său, președintele turc Erdogan a petrecut cea mai mare parte a anului 2025 pe culmile diplomației.

Ankara s-a aflat în centrul așa-numitei "coaliții de voinţă" - un grup de state care caută modalități de a susține un eventual acord de pace în Ucraina. Nu mai departe de săptămâna trecută, șefii UE l-au sunat pe Erdogan pentru a-l informa cu privire la propriile lor discuții interne privind apărarea.

Mai mult, Paul spune că Turcia "a devenit un actor major al politicii externe în vecinătatea sa și nu numai, fie că este vorba de Siria, Caucazul de Sud sau Asia Centrală".

"Erdogan simte că este aproape un partener indispensabil pentru Europa în acest moment. Acest lucru i-a dat mai multă încredere pentru a lua anumite măsuri pe plan intern", a adăugat ea.

Erdogan a respins acuzațiile potrivit cărora arestarea lui Imamoglu este motivată politic.

Democrațiile din alte părți sunt sub presiune

Cercetătorul Jean Mercou crede că liderul turc este atent la tendințele globale.

"De ce face el ceea ce face? Pentru că îi permite climatul internațional, marcat de multiple atacuri asupra democrației, care au loc inclusiv în marile democrații occidentale. Chiar și în SUA". 

Legăturile prietenoase ale lui Erdogan cu Trump ar putea fi și ele de interes pentru UE în timp ce europenii își aranjează strategia de viitor. 

"Există o oarecare competiție între Europa și SUA pentru a-i intra în grații lui Erdogan. Cred că europenii probabil nu vor să piardă Turcia și sunt conștienți că Erdogan cunoaște acest lucru", a adăugat Mercou.

Pe de altă parte presiunea asupra partenerilor europeni ai Turciei va crește. Primarii de pe întregul continent se întâlnesc joi la Strasbourg, unde probabil vor denunța "campania neîncetată de hărțuire judiciară" împotriva omologului lor din Istanbul.

"Dacă represiunea din Turcia crește în intensitate, europenii ar putea fi nevoiți să devină mai vocali. Însă în cele din urmă ei vor fi prinși între propriile valori și interese strategice", a explicat Mercou.