Ucraina: Alegeri pe timp de război?

Alegerile ar putea avea loc în Ucraina încă din luna iulie, la scurt timp după ridicarea legii marțiale, lucru pe care Washingtonul îl vrea realizat până la 20 aprilie, a scris recent săptămânalul internațional "The Economist", care citează surse oficiale.

Publicația precizează că președintele Volodimir Zelenski, care a fost ales pentru prima dată pentru un mandat de cinci ani în vara anului 2019, ar dori să candideze pentru un al doilea mandat. El și-ar fi instruit echipa "săptămâna trecută" să organizeze alegeri după începerea unei încetări generale a focului.

Nu există încă pregătiri pentru alegeri 

În Ucraina nu au loc în acest moment pregătiri pentru alegeri, a precizat președintele grupului parlamentar al partidului de guvernământ "Slujitorul poporului", David Arachamiya, pe 31 martie, la postul ucrainean de televiziune "Suspilne". "Toate partidele și grupurile parlamentare au fost de acord ca alegerile să aibă loc la șase luni după ridicarea legii marțiale", a declarat el. 

Parlamentul ucrainean a adoptat la sfârșitul lunii februarie o declarație "în sprijinul democrației în condițiile agresiunii ruse".

Declarația îl întărește pe președinte și respinge acuzația președintelui rus Vladimir Putin că Zelenski nu ar mai fi un șef de stat legitim. Declarația asigură că alegerile prezidențiale vor avea loc "de îndată ce pacea globală, justă și durabilă va fi garantată".

Atât SUA, cât și Rusia au solicitat în mod repetat organizarea de alegeri în Ucraina. În februarie, președintele american Donald Trump îl cataloga pe Zelenski drept "dictator fără alegeri", ignorând faptul că, sub efectul legii marțiale, alegerile sunt interzise în Ucraina.

Care sunt riscurile de securitate?

Chiar dacă mulți ucraineni sunt obișnuiți cu tirurile zilnice de artilerie, marile mitinguri electorale, dezbaterile sau întâlnirile dintre candidați și alegători ar fi deosebit de riscante în condițiile actuale. Acesta este motivul pentru care Kievul solicită garanții de securitate în toate negocierile. O încetare a focului nu ar trebui să se aplice doar temporar pe front, ci și să prevină o situație în care secțiile de votare devin ținta atacurilor aeriene sau teroriste.

Olha Ajvasovska, șefa rețelei sociale "Opora", care monitorizează alegerile din Ucraina, avertizează că acest lucru nu poate fi exclus. "Având în vedere atacurile împotriva birourilor de recrutare și sabotajul împotriva căilor ferate, trebuie să ne așteptăm ca Rusia să acționeze în mod similar și contra secțiile de votare. Prin urmare, după război, legea electorală ar trebui să stabilească procedurile de urmat dacă astfel de atacuri se produc în timpul alegerilor sau al numărării voturilor", spune Ajvasovska.

Pot fi înregistrați toți alegătorii?

În prima zi a invaziei ruse extinse, Comisia Electorală Centrală a blocat accesul la listele electorale pentru a le proteja pe acestea și datele cetățenilor. La acel moment erau înregistrați aproximativ 34,7 milioane de alegători.

Autoritatea a reluat parțial activitatea asupra bazei de date abia în decembrie 2023. În prezent aceasta se ocupă în primul rând de actualizarea adreselor secțiilor de votare, în condițiile îm care Ucraina a redenumit numeroase localități și străzi în cadrul procesului de decomunizare și de derusificare. Autoritatea electorală înregistrează și pagubele de război. Până în 2024, numai pe teritoriul controlat de Kiev, 7500 de secții de votare au fost afectate de lupte.

Cetățenii sunt înscriși în listele electorale cu locul lor de reședință permanentă. Cu toate acestea, de la începutul invaziei rusești, în 2022, numărul persoanelor strămutate în interiorul țării a crescut în mod semnificativ, depășind cifra de 3,6 milioane în decembrie 2024, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Mulți dintre acești oameni fie nu se înregistrează deloc, fie întârzie să se înregistreze la noul lor loc de reședință, potrivit experților de la Razumkov, un grup de reflecție cu sediul la Kiev. "Aadresele alegătorilor nu sunt nici actualizate, nici fiabile", se arată într-un studiu al cercetătorilor.

Ce se întâmplă cu ucrainenii din străinătate?

Pe lângă persoanele strămutate în interiorul țării există și refugiații ucraineni în străinătate. Potrivit OIM, la finele anului 2024, numărul lor era de aproximativ 6 milioane. Pentru a lua parte la alegeri, refugiații ucraineni trebuie să se înregistreze la un consulat al țării lor, lucru pe care cei mai mulți dintre ei nu-l fac, după cum precizează Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev.

Votul în străinătate nu este simplu nici pentru refugiații înregistrați. În mod normal secțiile de votare au fost înființate în cea mai mare parte în birourile consulatelor, dar acestea nu pot face față celor câteva zeci de mii de cetățeni într-o singură zi. Prin urmare se impune închirierea unor spații suplimentare, cel puțin în cele mai mari orașe în care locuiesc în prezent ucrainenii. În plus, nu este clar cum se va proceda cu alegătorii dinRusia și Belarus, unde, potrivit ONU, până la finele anului trecut se stabiliseră 1,3 milioane de ucraineni. 

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Razumkov, aproximativ 47% dintre ucraineni sunt în favoarea acordării dreptului de vot concetățenilor lor care s-au refugiat în străinătate, în timp ce aproximativ 36% sunt împotrivă. Pe de altă parte mulți ucraineni din străinătate par să își piardă interesul pentru viața politică din țara lor de origine. Anton Hrușezkîi de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) a declarat pentru DW că doar o treime din cei 801 refugiați intervievați de KIIS în Polonia, Germania și Republica Cehă în luna mai a anului trecut și-au exprimat dorința de a vota la următoarele alegeri.

Alegerile prin intermediul aplicației?

S-ar putea crede că multe dintre problemele logistice ar putea fi rezolvate cu ușurință prin votul la distanță, respectiv votul prin corespondență, ca în Germania, sau cu ajutorul unor sisteme electronice precum aplicația guvernului ucrainean "Dija", care este deja utilizată de peste 21 de milioane de ucraineni în țară și în străinătate. În februarie, aplicația a fost utilizată pentru votarea propunerii ucraineane la concursul Eurovision din acest an. "Totuși sistemul s-a blocat, așa că nu poate fi încă descris ca fiind fiabil", critică deputatul Alina Sahorujko din partea partidului de guvernământ "Slujitorul poporului".

Votul electronic necesită o protecție fiabilă a serverelor și verificarea utilizatorilor. Nicio platformă de vot online nu poate garanta acest lucru în condițiile actuale, potrivit autorilor unui studiu realizat de Consiliul Europei la sfârșitul anului 2024 în numele parlamentului ucrainean.

"Rusia poate influența alegerile nu doar în mod fizic sau prin atacuri ale hackerilor, ci și cu informații diseminate prin intermediul mass-media și al rețelelor sociale", spune Olha Ajvasovska. O părere similară are și Yaroslav Yurcișin din partea grupului parlamentar "Holos" (Vocea), președinte al comisiei pentru libertatea de exprimare a parlamentului ucrainean. El a explicat însă că în ultimii trei ani de război presa și statul ucrainean au dezvoltat metode împotriva dezinformării rusești. 

Yurcișin subliniază că participanții la negocierile de pace vor stabili probabil o dată a alegerilor. În plus, Ucraina ar trebui să coordoneze alegerile cu partenerii săi în condițiile în care pur și simplu nu are banii necesari pentru organizare. "Multe aspecte, care țin de o viitoare încetare a focului și de alegeri, nu pot fi prezise astăzi. Observăm însă că există provocări evidente, iar parlamentul ar trebui să reformeze acum legea electorală pentru a le face față", a declarat deputatul.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Oleh Didenko, a declarat pentru ziarul "Ukrainska Pravda" că pregătirile pentru scrutinul de după încheierea războiului vor dura mai mult decât prevede legislația actuală. Aceasta înseamnă că "procedurile relevante" trebuie neapărat să fie adaptate la consecințele războiului.