Turiștii turci cuceresc insula grecească Lesbos

În Skala Sikamineas, pe coasta de nord-est a insulei Lesbos, unde în 2015 ajungeau zilnic bărci cu refugiați din Siria, vin acum turiști înstăriți de pe coasta turcă a Mării Egee, situată la o aruncătură de băț. Cele două taverne cu pește proaspăt de pe coastă sunt pline ochi, iar cel puțin la prânz predomină limba turcă. Familii cu copii din marele oraș turc Izmir, un grup din orașul portuar Ayvalik, care a venit cu noua legătură de catamaran, precum și un cuplu tânăr din Istanbul mănâncă și beau în acest cadru pitoresc.

Isin și prietenul ei sunt pentru prima dată pe insulă. “Prietenii ne-au povestit multe lucruri frumoase despre Lesbos și am decis să venim aici pentru câteva zile”, spune Isin pentru DW. Cuplul din Istanbul, care a călătorit cu feribotul din Dikili, se declară încântat de plajele și tavernele insulei și vrea să revină vara viitoare. Traversarea durează aproape o oră, iar biletul costă aproximativ 35 de euro. Nu este musai să te scoli cu noaptea în cap, dat fiind că există opt curse pe zi de la Dikili la Mytilene (Mytilini), capitala insulei.

Doar în iulie 2025, numărul turiștilor turci care au ajuns la Lesbos a fost de aproximativ 29.000. Luna august ar putea aduce aici chiar mai mulți turci, despre care localnicii nu au decât cuvinte de laudă. “Oaspeții din țara vecină apreciază mâncarea bună, le place să bea renumitul nostru rachiu de anason, ouzo, nu sunt zgârciți și cei mai mulți dintre ei sunt prietenoși și relaxați”, spune Takis, patronul unei taverne în golful Gera. "La noi vin turcii din clasa de mijloc. Oamenii caută un loc liniștit”.

Lesbos este încă accesibilă din punct de vedere financiar

În timp ce multe insule grecești au devenit inaccesibile pentru persoanele cu venituri medii de pe ambele maluri ale Mării Egee, Lesbos este ceva mai ieftină decât destinațiile turcești de vacanță din Marea Egee: Bozcaada, Bodrum sau Assos. În plus, atmosfera este mai relaxată pe partea greacă a Mării Egee pentru turcii care vor să bea un pahar și pentru turcoaicele dornice să se bronzeze în bikini. "Mă simt excelent în Grecia”, spune Isin, în timp ce prietenul ei îi toarnă un ouzo.

Skala Sikamineas este un sat mic, situat la 50 de kilometri de Mytilene. Pinelopi și-a deschis aici un magazin de ceramică, dar spune că anul acesta nu prea are cine știe ce clientelă din Turcia. “Cursul de schimb este din ce în ce mai nefavorabil pentru vecini, puțini dintre ei își pot permite ceramica mea”, explică ea. Creațiile doamnei nu sunt exagerat de scumpe. ”Însă atât turcii, cât și noi, grecii ne confruntăm cu presiune financiară”.

Totuși, în vreme în Turcia inflația se situează la un nivel ridicat, format dim două cifre, în Grecia nu sare de 3,7%.

Casierul de la muzeul celui mai mare pictor din Lesbos, Theofilos, nu crede că este întotdeauna vorba de bani. "În muzeul nostru vin vizitatori din toată lumea. Turcii vin însă mai rar. Ei preferă tavernele în locul muzeelor”, spune omul, cu un oarecare dispreț. Popularul pictor Theofilos (1867-1934) a portretizat, între altele, eroii revoluției grecești care au luptat împotriva turcilor. Aceasta explică poate reticența oaspeților turci. 

Poate turismul să vindece rănile din trecut?

Au trecut peste 200 de ani de la Revoluția Greacă din 1821 și peste 100 de ani de la “schimbul de populație” dintre Grecia și Turcia din 1922. La acea vreme, mii de refugiați greci din Asia Mică s-au stabilit în Lesbos, provenind în principal din zonele apropiate, din jurul Ayvalik, Moschonisia și Pergamon. În același timp, majoritatea turcilor care locuiau pe insulă au fost forțați să se mute pe cealaltă coastă, cea turcă. Timp de zeci de ani, ambele părți au putut să-și vadă satele natale doar de la distanță.

Astăzi, relațiile dintre descendenții refugiaților de atunci sunt mai degrabă amicale, în principal datorită turismului reciproc. Oamenii din Lesbos nu sunt nici mai mult, nici mai puțin naționaliști decât în restul Greciei, dar au din ce în ce mai multe ocazii să-și întâlnească ”dușmanul” de peste mări în pace.

Turiștii turci de pe străzile din Mytilene nu sunt percepuți ca invadatori, ci ca oaspeți bineveniți.

Numeroase legături cu feribotul către Lesbos

Nu a fost o coincidență că Nikos Giannakas, viceprimarul din Mytilene, responsabil cu turismul, l-a așteptat cu mare bucurie în port pe primarul din Balikesir. Împreună cu 150 de turiști, Ahmet Akin a sosit pe Lesbos la 1 august 2025 cu noua linie de catamarane a companiei de transport maritim IDO.

Compania de transport maritim a inaugurat noua rută Mytilene-Ayvalik, în care este implicată și municipalitatea Balikesir. Noua linie este a opta care leagă Mytilene de Ayvalik și a unsprezecea în total între Lesbos și Turcia, laolaltă cu rutele către și dinspre Izmir și Petra.

Potrivit oficialilor din Turcia ar exista chiar posibilitatea introducerii unei noi legături cu catamaranul în august, de data aceasta din Akcay. Aceasta în condițiile în care, între Lesbos și Pireu, nu există decât una, uneori două legături cu feribotul pe zi, iar între Lesbos și Salonic doar una pe săptămână.

Potrivit viceprimarului Giannakas, noua linie Mytilene-Ayvalik va consolida turismul și comerțul între Lesbos și Turcia, va oferi mai multe opțiuni călătorilor și va îmbunătăți relațiile transfrontaliere. Anul trecut, aproximativ 120.000 de persoane au sosit cu vaporul din Turcia în Lesbos, iar în 2025 nu ar fi exclusă primirea unui număr și mai mare de vizitatori.

Tensiunile sunt încă prezente

Turismul și buna cooperare în ceea ce privește problema refugiaților și a migrației sunt singurele succese durabile în relațiile greco-turce de când premierul Kyriakos Mitsotakis și președintele Recep Tayyip Erdogan au semnat un acord de prietenie și cooperare între Grecia și Turcia în decembrie 2023.

În teorie, ambele guverne au voința politică de a discuta aspectele dificile ale relațiilor bilaterale, în special stabilirea frontierelor maritime între cele două țări. Însă până în prezent nu s-a ajuns la niciun acord, dat fiind că nici Atena, nici Ankara nu sunt dispuse să facă compromisuri.

Deși tensiunile foarte periculoase care au dominat Marea Egee în vara anului 2020 au încetat, încă mai izbucnesc mici conflicte privind spațiul aerian și apele teritoriale. Turcia solicită chiar să fie consultată cu privire la investigațiile Greciei privind instalarea unui cablu electric între Creta și Cipru. Când acest lucru nu se întâmplă, Ankara trimite nave de război în Marea Egee, așa cum s-a întâmplat în toamna anului 2024 în largul coastelor insulei Kasos.

Cele mai recente disensiuni între cele două țări au apărut după anunțul Atenei din 21 iulie 2025 că va crea două noi parcuri marine în Marea Ionică și în sudul Mării Egee. Ministerul turc de externe a reacționat prompt, afirmând că ”măsurile unilaterale în mări închise sau semi-închise, precum Marea Egee și Marea Mediterană, ar trebui evitate”.

Deși parcurile marine au de-a face mai degrabă cu protecția mediului, în spatele fiecărei hărți a Mării Egee prezentate de Grecia sau Turcia, cealaltă parte vede o provocare.

Reacția Ankarei nu s-a lăsat așteptată. La 2 august 2025, Turcia a prezentat hărți ale ”zonelor marine protejate” din nordul Mării Egee și din estul Mării Mediterane, de la Rodos până la Golful Antalya. Ministerul grec de externe a calificat anunțul turc drept ”inacceptabil, unilateral și ilegal, fără efecte juridice asupra drepturilor de suveranitate ale Greciei și o încălcare flagrantă a dreptului internațional al mării”.

Însă nici turiștii turci, nici gazdele lor din Lesbos nu sunt foarte interesați de aceste dispute politice. Lumea se bucură de frumusețea insulei și de un sezon estival profitabil.