"Trump pare impresionat de Sfântul Scaun"

Teologul Benjamin Dahlke de la Eichstätt, în vârstă de 43 de ani, este considerat un excelent cunoscător al bisericii şi teologiei catolice din SUA. Pentru DW, el a exprimat opinii despre religiozitatea lui Donald Trump şi a lui JD Vance şi despre propunerea ca Vaticanul să fie activat ca mediator în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. 

DW: V-aţi aşteptat să fie ales un Papă din SUA?

Benjamin Dahlke: Nu, sincer nu. Este adevărat că i-am studiat pe cardinalii din SUA şi am dat în context peste numele Prevost. Dar despre el nu se ştia mai nimic, a apărut ca din neant. Mai nimeni nu-l avea pe radar. Eu cunosc un singur teolog care era ferm convins înaintea conclavului că Prevost va fi ales. El a ajuns la această concluzie bazându-se pe argumente logice. Din păcate nu l-am luat în seamă, fiindcă aş fi putut câştiga mulţi bani la casele de pariuri.

Aţi absolvit mai multe stagii de cercetare în SUA şi v-aţi ocupat preponderent de teologia catolică de acolo. Care este principala diferenţă dintre teologia şi catolicismul din SUA şi din Germania?

La fel ca societatea americană, şi teologia şi biserica din SUA sunt divizate. Progresiştii şi conservatorii îşi stau faţă în faţă. Pe de-o parte există o teologie a eliberării, angajată politic, pe de altă parte se predă gândirea sfântului medieval Toma de Aquino.

Pe de-o parte credincioşi se angajează în favoarea migranţilor şi a minorităţilor, pe de altă parte cultivă liturghia şi învaţă catehetică. În aceeaşi Biserică există mai multe catolicisme. Şi în Germania acelaşi fenomen este tot mai pregnant. Dar cele două tabere sunt încă împreună, mai mult sau mai puţin. Însă starea de spirit este destul de apăsată. În SUA am constatat mai mult optimism, mai multă energie.

Puteţi explica fenomenul JD Vance, care nu este singurul convertit cu notorietate din SUA?

Vance a avut o copilărie grea. Drogurile au fost o problemă. Acasă se urmăreau la televizor predicatori neoprotestanţi. Mai târziu el s-a îndepărtat de creştinism. Dar după ce a cunoscut-o pe soţia sa de acum el a început căutările, întrebându-se: cum pot eu să ajung un om mai bun? Şi a ajuns la concluzia că poate ajunge un om mai bun cu ajutorul catolicismului. În context, decisive sunt sacramentele. Prin spovedanie omul reflectează la propria sa viaţă iar împărtăşania îl metamorfozează. Vance s-a botezat catolic în 2019. Mulţi alţi intelectuali din SUA au devenit catolici. Este vorba despre a duce o existenţă încărcată de sens, marcată de mesajul Evangheliei.

Are Donald Trump, care câteodată lasă impresia că el este propia sa religie, acces la acest sistem multilateral şi global denumit "Biserica Romano Catolică"?

Înaintea conclavului Trump a răspândit o imagine generată cu ajutorul inteligenţei artificale, care-l înfăţişa în odăjdii de Papă. Dedesubt era scris: "Mi-ar plăcea să fiu Papă". Aparent această funcţie îl impresionează, fiindcă este înzestrată cu o autoritate enormă şi un mare prestigiu. În plus, aparent îi place estetica Bisericii Catolice. Deşi el a fost cândva prezbiterian şi între timp nu mai aparţine niciunei biserici. Dar politica sa "America first" nu se potriveşte cu Biserica Romano Catolică, fiindcă aceasta este universală, atotcuprinzătoare, ea transcende graniţele.

Statisticile arată că, în SUA, Biserica Romano Catolică are tot mai mulţi enoriaşi. Există şi alte motive în afară de sosirea în ţară a multor imigranţi din America Centrală şi de Sud? Se spune că fiecare al treilea catolic din SUA vorbeşte limba spaniolă...

În aproape toate parohiile se slujeşte între timp în engleză şi spaniolă. Şi este foarte greu să găseşti preoţi care să se descurce bine cu ambele grupuri de credincioşi. Numărul enoriaşilor creşte însă şi din pricina convertirilor. Când mă aflu în SUA întâlnesc frecvent foşti protestanţi care au trecut la catolicism. Unele confesiuni sunt profund scindate, pe fundalul unor chestiuni de ordin etic, şi de aceea pierd enoriaşi. De exemplu Biserica Evanghelică Lutherană din America avea în 1988 aproximativ 5,2 milioane de enoriaşi, între timp mai are 2,7 milioane. Dar există şi mulţi catolici care întorc Bisericii lor spatele. Fenomenul secularizării există şi în SUA.

La marginea ceremoniei de înmormântare a Papei Francisc a avut loc o foarte importantă întâlnire, sub aspect politic, între preşedintele Donald Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. A jucat un rol aici şi estetica romano-catolică de care vorbeaţi?

Întâlnirea a avut loc în Catedrala Sfântul Petru, un loc înălţător, asociat cu ceva mai înalt, un loc al păcii. Cu siguranţă asta a avut efect asupra tuturor celor de faţă. Trump şi Zelenski au şezut pe scaune simple, s-au putut privi în ochi, fără documente între ei şi fără alte persoane implicate.

Numeroşi observatori europeni cred că Donad Trump şi mişcarea sa nu mai au nicio înţelegere pentru tradiţiile şi legăturile transatlantice. Câteodată Trump lasă impresia că vrea să se descotorosească de Europa. Acum se doreşte ca Vaticanul să preia rol de mediator în războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei. Vor SUA, vrea preşedintele Trump să scape de o problemă?

Trump a anunţat în campania electorală că va pune capăt războiului în decurs de 24 de ore. Evident, asta nu a funcţionat. Şi din cauza asta este un pic nervos. De aceea cred că nu ştie ce să facă mai departe şi vrea să implice prin Vatican încă un actor, pentru a repune lucrurile în mişcare. Totuşi, bilanţul diplomaţiei Vaticanului din ultimii ani este destul de modest. Nu au prea existat succese notabile. Nici în raport cu China şi nici în războiul din Gaza Sfântul Scaun nu a obţinut prea multe. De aceea sunt destul de reticent. Dar tot ce este omeneşte posibil trebuie încercat pentru a se pune capăt în sfârşit războiului.

Benjamin Dahlke (43 de ani ) este teolog catolic şi profesor de dogmatică la Universitatea Catolică Eichstätt. În 2024 a publicat volumul "Teologia Catolică în SUA ". Dahlke este preot catolic.

Interviul a fost realizat de Christoph Strack.