SZ: ”Pe flancul estic al NATO s-a instalat frica”

Dacă îi întrebi cum se simt în calitate de vecini direcți ai Rusiei, oamenii din Finlanda și din Țările Baltice îți vor vorbi despre articolul 5 din tratatul NATO, adică despre clauza de asistență reciprocă în cazul unui atac.

Însă în ce măsură ne mai putem baza pe acest articol și pe coeziunea militară cu SUA, când Donald Trump anulează peste noapte livrările de ajutoare către Ucraina? - se întreabă ”Süddeutsche Zeitung”, într-o amplă analiză a stării de spirit și a dotărilor militare pe flancul estic al ”încă existentei alianțe de apărare”.

Călătoria influentei publicații germane începe în Suedia, Finlanda și Norvegia, țări în care ”te încearcă senzația că ești mai aproape de război decât în Germania, poate și pentru că în regiune au avut loc în mod repetat atacuri împotriva cablurilor submarine”.

Finlanda are cea mai puternică artilerie din NATO, după Turcia

Confruntată cu invazia URSS în iarna lui 1939, când nicio țară nu s-a grăbit să o ajute, Finlanda și-a menținut doctrina potrivit căreia trebuie să fie capabilă să se apere singură în caz de urgență. Nu întâmplător, țara scandinavă nu s-a dezarmat după sfârșitul Războiului Rece, după cum explică politologul Ilmari Käihkö, citat de SZ.

”Finlanda, după Turcia, dispune de cea mai puternică artilerie dintre partenerii europeni ai NATO. Ea a achiziționat 64 de avioane de luptă F-35 din SUA în ultimii ani și a cheltuit deja mai mult de două procente din PIB pentru apărare înainte de aderarea la NATO în 2023”, amintește SZ.

”De asemenea, Finlanda a adoptat cea mai dură poziție dintre toate țările europene față de vecinul său estic. Când migranți din Siria, Afganistan și Somalia au apărut la punctele de trecere a frontierei finlandeze în toamna anului 2023, Finlanda a închis toate punctele de trecere și - în răspăr cu reglementările UE - a adoptat o lege care permite respingerea acestora”.

”Într-un sondaj recent, 53% dintre suedezi au declarat că ar fi pregătiți să lupte pentru țara lor în caz de război. În SUA cifra este de doar 41%, iar în Germania de 23%. În Finlanda, care are o graniță de 1.330 de kilometri cu Rusia, 78% dintre respondenți au declarat că ar fi pregătiți să își apere țara în luptă”, scrie SZ.

Țările Baltice nu și-au uitat istoria

În nord-estul Europei, la granița cu Rusia și aliatul său Belarus, oamenii din Estonia, Letonia și Lituania se simt în siguranță doar pentru că țările lor fac parte din NATO, constată "Süddeutsche Zeitung", amintind de trecutul traumatizant al acestei regiuni.

"Nu doar estoniana Kaja Kallas, comisar UE pentru afaceri externe, ci aproape toți locuitorii Estoniei, Letoniei și Lituaniei au în istoria familiei lor cazuri de deportări în Siberia, exproprieri sau suprimarea propriei limbi și culturi de către Moscova. Populația vorbitoare de limbă rusă, pe de altă parte, este formată din persoane care au fost strămutate aici din toate părțile posibile ale Uniunii Sovietice”.

Cu o populație totală de aproximativ 6,1 milioane de locuitori, Estonia, Letonia și Lituania - care au aderat la UE și la NATO în 2004 - trebuie să apere o suprafață considerabilă, cât aproximativ jumătate din suprafața Germaniei.

”De aceea, Statele Baltice și-au sporit în mod considerabil investițiile în apărare. Estonia îndeplinește obiectivul de 2 procente încă din 2012, Letonia din 2018, iar Lituania din 2019. Mai mult, cele trei state vor să investească între 3 și 6 procente din PIB în apărare în următorii ani”, scrie SZ.

Publicația amintește că, spre deosebire de alte țări europene, ”în Țările Baltice nu există nicio opoziție față de majorarea, cu asumarea de datorii importante, a cheltuielilor în domeniul militar”. Țările Baltice, dar și Polonia, acordă o mare importanță pregătirii militare a unei părți cât mai mari a populației, pentru a permite întărirea armatelor cu rezerviști în caz de urgență.

Polonia, ancoră de bază a NATO

Nicio analiză despre NATO și despre flancul estic al alianței nu poate să ignore Polonia. ”Membră a NATO din 1999, cu trupe americane staționate permanent pe teritoriul ei începând din 2017, Polonia are o armată formată din peste 200.000 de soldați, cărora urmează să li se adauge încă 100.000. Bugetul apărării se ridică la 4,7 % din PIB în acest an și urmează să crească”, scrie SZ.

Jurnaliștii germani remarcă popularitatea mare de care se bucură SUA în Polonia. Un motiv rezidă în ”decizia președintelui american Woodrow Wilson, care a stipulat în planul său în 14 puncte de la sfârșitul Primului Război Mondial că Polonia trebuie să fie un stat independent, după ce anterior fusese împărțită între Imperiul German, Imperiul Țarist și Monarhia Habsburgică. Distrusă de germani și adăugată în sfera de influență a Uniunii Sovietice după cel de-Al Doilea Război Mondial, Polonia și-a intensificat orientarea spre vest”.

Situație radical diferită în Slovacia

”În Slovacia, premierul Robert Fico - care de la preluarea mandatului în urmă cu un an și jumătate nu a fost încă la Kiev, dar a ajuns în schimb la Moscova - acuză NATO și 'Occidentul' pentru războiul din Ucraina”, amintește publicația germană.

”Unii istorici explică acest atașament față de Rusia în parte prin dominația îndelungată a maghiarilor, iar panslavismul și ajutorul Rusiei au fost privite ca o cale de obținere a independenței”.

Mai presus de orice, continuă SZ, ”Rusia are o influență colosală asupra opiniei publice cu ajutorul rețelelor de știri false și al trolilor. Aproape 50 % dintre slovaci obțin știri în principal prin intermediul Facebook, iar dezinformarea înflorește pe rețelele sociale”.

România, cel mai de încredere partener al NATO și UE dintre țările riverane Mării Negre

Analiza celor de la ”Süddeutsche Zeitung" se încheie cu o privire aruncată asupra României, într-o regiune căreia îi va reveni misiunea de a asigura cea mai solidă apărare a continentului european. Și unde, din nefericire, incertitudinile aruncă umbre neplăcute asupra viitorului.

”La baza aeriană Mihail Kogălniceanu se construiesc în prezent piste, depozite de combustibil și clădiri pentru 10.000 de soldați, în ceea ce, până în 2030, urmează să devină cel mai mare punct NATO din Europa. În vară, Forțele Aeriene ale SUA au trimis aici două bombardiere cu rază lungă de acțiune B-52”.

Potrivit cotidianului german există mai multe motive pentru care o bază NATO de această dimensiune este construită tocmai în sud-estul Europei.

”În primul rând este vorba despre apropierea de Marea Neagră, care a devenit scena unor ostilități dure cel târziu de la atacul rusesc asupra Ucrainei. În al doilea rând, România a fost întotdeauna considerată cel mai de încredere partener al UE și al NATO dintre țările riverane Mării Negre”.

"Süddeutsche Zeitung" remarcă și disponibilitatea României de a plăti pentru propria-i securitate, în condițiile în care extinderea bazei de la M. Kogălniceanu este plătită din vistieria statului român. De asemenea, potrivit cifrelor NATO, România cheltuia anul trecut 2,25 % din PIB pentru apărare.

Criza politică din România și provocările Rusiei

România, care este aproape direct afectată de războiul din Ucraina, oferă un sprijin consistent acestei țări, chiar dacă natura și amploarea ajutorului sunt ținute sub tăcere.

”Recentele anunțuri făcute de Casa Albă au indus o stare de șoc în România, care are fără îndoială o reacție sensibilă la aluziile pro-rusești venite din SUA. Teama de Rusia este înscrisă în istoria țării, iar sentimentul plasării în jumătatea greșită a lumii, când s-a făcut împărțirea geopolitică de după 1945, a creat o traumă națională în România”, scrie SZ.

SZ scrie și despre criza politică internă izbucnită la finele anului trecut, când primul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de ”ezotericul de extremă dreaptă Călin Georgescu”.

”Georgescu, care venerează un lider fascist, se pare că are prieteni puternici. Ei sunt stabiliți la Moscova și l-ar fi sprijinit financiar pe agronom, care era practic necunoscut până la alegeri”, notează jurnaliștii germani, amintind de decizia Curții Constituționale a României care a anulat alegerile din cauza influenței străine.

”Süddeutsche Zeitung" îl citează în încheiere pe Armand Goșu, expert în spațiul sovietic, potrivit căruia ”românii se tem să nu fie rupți între Est și Vest. (...) Nu puțini sunt cei care realizează în clipa de față că s-ar putea să nu mai fie posibil să fie în același timp în favoarea SUA și a UE. Toată lumea speră însă că nu va trebui să ia niciodată această decizie", conchide Goșu, citat de SZ.