Summitul apărării UE: Europa își deblochează viitorul

”NATO rămâne fundamentul apărării colective iar relația transatlantică rămâne prioritară pentru pacea în Europa”, dar ”Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare”, a anunțat președintele interimar al României, Ilie Bolojan, la finalul summitului extraordinar UE dedicat securității continentale, desfășurat joi, 6 martie 2025, la Bruxelles.

”26 sunt mai mult decât unul”

Reuniunea șefilor de state și de guverne s-a încheiat după zece ore cu un acord în 26 referitor la sprijinul acordat Ucrainei. Consecvent propriei poziționări anterioare, premierul Ungariei, Orbán Viktor, a contestat înțelegerea. ”Încercările de a convinge cu mită sau vorbe dulci o persoană care are o viziune fundamentală diferită ar fi un fel de autoînșelare”, a apreciat președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda. ”A mai făcut așa ceva în trecut. Dar asta nu a ucis Uniunea”, a punctat cancelarul federal Olaf Scholz. ”Am ceva experiență deja în Consiliul European iar Orbán și Ungaria s-au poziționat diferit în acest război de ceva vreme”, a comentat și șefa guvernului danez Mette Frederiksen, adăugând: ”E foarte bine că există 26 de țări în UE care rămân ferme în sprijinul pentru o altă țară europeană. Astăzi putem fi mândri de bătrânul continent”.

Și președintele Consiliului European Antonio Costa vede lucrurile din aceeași perspectivă: Ungaria ”este izolată în UE 27; 26 sunt mai mult decât unul”. Orbán, în schimb, consideră că, prin poziția în contradicție cu SUA, China și Rusia, ”dacă cineva este izolat aici, Uniunea Europeană este. Ungaria are relații bune în toate cele trei direcții, așa că nu suntem izolați deloc”. Liderul de la Budapesta a mai apreciat că efortul de susținere a Ucrainei ”va ruina Europa”.

Cel de-al doilea dintre lideri european care a dat emoții înaintea întâlnirii, premierul de la Bratislava, Robert Fico, a fost convins cu un compromis favorabil țării sale: ”Consiliul European solicită Comisiei, Slovaciei și Ucrainei să-și intensifice eforturile” pentru a rezolva ”problema tranzitului de gaze”. Kievul nu a mai prelungit, anul trecut, înțelegerea cu Rusia privind folosirea conductei prin care gazul rusesc ajunge în Slovacia.

Pacea și banii

Documentul final privind Ucraina, negociat zile la rând în COREPER, comitetul reprezentanților permanenți ai statelor membre pe lângă instituțiile comunitare, spune că Rusia este agresorul, susține că nu pot exista negocieri despre Ucraina în absența Ucrainei și care afectează securitatea Europei fără Europa, pretinde garanții ”robuste și credibile” că nu vor mai exista agresiuni ulterioare din partea Rusiei și că pacea respectă independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE va continua să ofere Ucrainei ”sprijin financiar regulat și previzibil” cât timp va fi necesar, inclusiv din dobânzile rezultate din activele rusești imobilizate.

Președintele interimar Bolojan a promis să afle ”dacă este făcută o evaluare” a ajutoarelor deja acordate Ucrainei de către România, menționând că ”nu văd o mare problemă ca ele să fie cunoscute public, la fel ca sprijinul transparent pe care UE l-a acordat”.

Cel de-al doilea document convenit joi, de data aceasta în unanimitate, se referă la planul de reînarmare a Europei, prezentat de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen la începutul acestei săptămâni. O ”carte albă” ce va include prioritățile strategice și împărțirea banilor va fi elaborată de echipe de la NATO și va reprezenta baza discuțiilor de la Consiliile Europene din lunile următoare, a punctat Bolojan.

O sumă totală de 800 de miliarde de euro ar urma să fie alocată adaptării Europei la nevoile de securitate proprie. Din acești bani, 650 de miliarde de euro sunt estimați să provină din creșterile cheltuielilor naționale de apărare iar 150 de miliarde din credite garantate de UE. Germania nu se va folosi de instrumentele de împrumut comunitare pentru investițiile în industria de apărare, a transmis cancelarul Scholz, care a sugerat, în schimb, cooptarea unor parteneri ai UE, precum Marea Britanie sau Turcia, în proiectele comune de înarmare. Domeniile prioritare, evocate și de președintele interimar al României, sunt dronele, scuturile antirachetă, sateliţii şi mobilitatea militară.

”Decenii și sute de milioane”

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, intenționează să prezinte propuneri legislative privind cheltuielile pentru apărare înainte de următorul summit al UE, programat pentru 20 martie.

”Începând de astăzi, Europa se va înarma mai inteligent și mai rapid decât Rusia”, a scris pe rețeaua X premierul polonez Donald Tusk, adăugând, optimist, că Rusia va pierde această cursă a înarmării ”la fel ca Uniunea Sovietică în urmă cu 40 de ani”.

Experții în securitate sunt însă mai sceptici și dau drept exemplu pierderea accesului la informații militare, odată cu anunțul făcut zilele trecute de șeful Casei Albe, Donald Trump privind oprirea sprijinului militar pentru Ucraina. Între altele, situația duce la pierderea imediată a capacității de a intercepta rachetele și flotele de drone inamice. ”Statele UE pur și simplu nu dispun de o capacitate semnificativă de informații strategice. Țări precum Germania depind în totalitate de NATO. Eforturile necesită decenii și sute de milioane de dolari”, a comentat un specialist militar citat de Politico.

Fără trupe românești în Ucraina

Prioritățile României pentru ReArm Europe ”vor fi stabilite în comun cu echipele militare de la NATO, în așa fel încât inclusiv zona Mării Negre să fie o zonă sigură, nu doar flancul estic terestru, dar și zona maritimă. Nu poți vorbi de securitate la Marea Neagră fără să te bazezi pe pilonul care înseamnă Turcia”, a precizat președintele interimar. În zilele următoare va avea loc la Paris o întâlnire a miniștrilor apărării și a șefilor de stat major în care vor fi dezbătute detaliile sprijinului pentru Ucraina și a garanțiilor de securitate ce vor urma după încheierea unui acord de pace.

”Nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc”, a repetat președintele interimar Bolojan, care a precizat însă că România va fi reprezentată la întâlnirea de la Paris în calitate de hub logistic pentru trupele care vor participa la misiuni de pace și pentru exporturile Ucrainei, astfel că trebuie să știe ”ce elemente de infrastructură ne vor fi solicitate”. După reuniunea oficialilor militari va fi convocată o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării ”pe aspecte care ţin de partea de securitate şi de apărare (...) să vedem dacă există implicaţii care ţin de competenţele CSAT”.

Sceptică la trimiterea de militari europeni în Ucraina s-a arătat și șefa guvernului italian, Giorgia Meloni: desfășurarea de trupe ar fi cea mai ”complexă” și ”cea mai puțin eficientă” opțiune. În schimb, Meloni crede că NATO ar putea extinde asupra Ucrainei protecția ”stabilă, durabilă și eficientă” oferită de articolul 5 din carta Alianței, fără extinderea organizației.

Pe de altă parte, Bolojan consideră că o armată de profesioniști este de preferat reintroducerii armatei obligatorii: ”Regulile războiului se schimbă. Întotdeauna ai nevoie de militari în teren, dar deja nu numărul lor este cea mai mare problemă, ci dotările lor, tot ceea ce înseamnă supraveghere, dotări de tip drone, sateliţi. Noi, ca ţară, şi ţările din Europa trebuie să se adapteze, inclusiv să adapteze comenziile, dotările şi strategia la aceste realităţi, care se văd din acest conflict pe care îl avem în Ucraina”.

ReArm - repornirea fabricilor din România

”Pericolul fiind astăzi pe zona estului Europei, cu siguranță o bună parte din aceste investiții vor fi localizate în această zonă”, a punctat Bolojan. ”Este o oportunitate și pentru industria noastră de apărare de a intra în consorții, de a se asocia cu marii producători europeni de muniție, de armament, în așa fel încât o parte din aceste produse să fie făcute în fabrici din România, nu doar să avem cheltuieli militare, ci o parte dintre ele să se întoarcă în economia românească, creând locuri de muncă, creând capabilități. Asta înseamnă cercetare, tehnologii noi, care apoi pot fi dezvoltate și în sectorul civil”.

Anterior, premierul român Marcel Ciolacu afirmase că va condiționa sporirea cheltuielilor pentru înarmare de orientarea acestor fonduri exclusiv către fabrici aflate pe teritoriul României. ”Așa putem să angajăm oameni în plus și să producem în trei schimburi”, a subliniat șeful executivului de la București.

Bolojan a mai dat asigurări că, în cazul României, cheltuielile de apărare nu se vor dubla, că tendința crescătoare, care va exista, va fi ”suportabilă”: ”Cât timp avem pace la graniță, oamenii pot să meagă la serviciu, firmele lucrează, taxele și impozitele se plătesc la bugetul de stat și din aceste taxe se pot plăti salariile și pensiile. Dacă această vocație de tip neoimperial a Rusei se va menține și în anii următori, Ucraina poate să fie doar prima victimă. În documentul de azi, aceste țări recunosc că Rusia este o amenințare prin imperialism."

Întrebat cum poate România contribui la securitatea Republicii Moldova, Ilie Bolojan a apreciat că ”tot ceea ce face România, tot ce face Europa, tot ce a făcut NATO în această perioadă a avut ca efect să mențină frontul cât mai departe nu doar de România, ci și de Republica Moldova”.