Subreprezentare în noul Bundestag: tineri, femei, migranţi

Are doar 23 de ani și este politician al partidului de stânga – aceasta în conservatorul oraș bavarez Passau. Numele său este Luke Hoß, iar el va fi cel mai tânăr deputat din noul Bundestag german. Când vine vorba de problema sărăciei, el are o idee foarte clară despre domeniul în care vrea să se implice în următorii patru ani.

Fiul unei mame singure, Hoß a anunțat deja că va păstra doar 2.500 de euro din indemnizația sa de parlamentar de 11.000 de euro. Restul banilor îi va dona persoanelor aflate în nevoie, inițiativelor sociale și partidului său. Pentru DW el a declarat că: „Partidele ar trebui să se ocupe de problemele reale ale oamenilor. În prezent, acestea sunt chiriile, prețurile și infrastructura degradată. Sunt multe de făcut!”

Hoß este unul dintre cei 46 de parlamentari sub 30 de ani care vor să facă politică în noul Bundestag, redus de la 735 la 630 de deputați în urma reformei electorale. Un aspect pozitiv este că ponderea tinerilor a crescut ușor la 7,5%. Totuși, aceasta este încă semnificativ mai mică decât media populației, care este de 13%. Hoß este convins că un parlament cu mai mulți tineri ar lua adesea decizii diferite.

„Există o atitudine învățată conform căreia ar trebui să-i lăsăm pe cei mai în vârstă să ia deciziile, iar noi, tinerii, nu avem încă suficientă experiență. Eu nu sunt de acord cu acest lucru. Cine ar putea reprezenta mai bine problemele tinerilor decât noi tinerii?”

Ponderea femeilor în noul Bundestag este din nou în scădere

Nu doar tinerii sunt subreprezentați în Bundestag, ci și femeile. Doar mai puțin de o treime dintre parlamentari sunt femei, iar ponderea lor a scăzut la 32,5%. Unul dintre motive este succesul partidelor fără cote de gen, precum CSU și AfD. La partidul parţial de extremă dreapta AfD, condus de Alice Weidel, doar 12% dintre deputați sunt femei.

Pentru Ursula Münch, directoarea Academiei pentru Educație Politică din Tutzing, există o cauză principală: „Problema începe cu faptul că prea puține femei devin membre ale partidelor politice.” Cu toate acestea, ea subliniază că nu este neapărat rolul parlamentului de a reflecta exact structura societății. „Reprezentarea nu înseamnă o imagine fidelă a societății, ci preluarea și susținerea intereselor diverselor grupuri.”

Mulți juriști, puțini muncitori

De exemplu, muncitorii sunt foarte slab reprezentați. Ponderea lor în Bundestag a scăzut la doar 3%, față de 18% în 1949. În schimb, fiecare al cincilea parlamentar este jurist, iar 17% provin din domeniul economic.

Această tendință nu este întâmplătoare, explică Münch, ci ține de organizarea activității partidelor. „Multe dintre programele partidelor sunt adaptate pentru  persoanele cu studii superioare, care își pot organiza mai ușor timpul. Acestea pot lucra de acasă, dar o vânzătoare sau o casieră nu poate face asta.” Münch consideră că partidele ar trebui să recompenseze ideile bune, nu doar prezența fizică la ședințe.

În plus, partidele trebuie să atragă mai mulți muncitori, adaugă politologa. SPD, de exemplu, este victima propriului său succes: „Politicile educaționale progresiste din anii 1960 și 1970 au funcționat atât de bine, încât astăzi SPD este un partid al oamenilor cu studii superioare – profesori, funcționari publici, juriști și membri ai ONG-urilor – dar nu mai este un partid al muncitorilor.”

Persoanele cu istoric migraționist sunt și ele subreprezentate

Noul Bundestag nu este doar mai mic, mai masculin și mai academic, ci și mai puțin divers din punct de vedere etnic. Potrivit unei analize a Serviciului Media pentru Integrare, aproximativ 73 de deputați au origini străine, ceea ce reprezintă 11,6% din total. E vorba de persoane care nu aveau la naştere cetățenia germană sau care  aveau cel puțin un părinte fără cetățenie germană.

Și aici există un deficit de reprezentare: în rândul întregii populații, ponderea persoanelor cu origini migrante este de aproape 30%, iar în rândul celor cu drept de vot – 14,4%. Didem Laçin Karabulut, președinta Consiliului Federal pentru Migrație și Integrare, avertizează: „Anumite grupuri din societatea noastră au șanse sistematic mai mici de a obține reprezentare politică. Acesta este un deficit structural de democrație. O democrație puternică este una în care toți oamenii sunt incluși în mod egal, indiferent de origine, gen sau statut social.”

Cel mai mare procent de deputați cu istoric migraţionist se regăsește în partidul Verzilor – 20%. Nu este o coincidență: actualul ministru al agriculturii și fost ministru al educației, Cem Özdemir, a fost în 1994 unul dintre primii trei parlamentari de origine străină din Bundestag. La celălalt capăt al spectrului se află AfD, unde doar 5,9% dintre parlamentari au astfel de origini.

Rasismul și ascensiunea extremei drepte descurajează implicarea

Deși tot mai multe persoane cu origini migrante aspiră la o carieră politică, acestea se confruntă adesea cu atacuri rasiste, inclusiv în parlament.

În contextul ascensiunii dreptei radicale din Germania și al creșterii sprijinului pentru AfD, mulți se întreabă: „Îmi mai oferă situația politică și climatul social posibilitatea de a mă identifica cu această țară?” Dacă răspunsul este incert, implicarea politică scade. Acest fenomen nu afectează doar persoanele cu istoric migraţionist, ci și populația în ansamblu, care participă mai puțin la formarea opiniei politice decât în trecut.