SUA: Democrația sub asediu

Donald Trump a revenit în fruntea administrației de la Washington de doar trei luni. Dar au fost trei luni care au zguduit atât Statele Unite cât și temeliile democrației.  

Renumitul institut Brookings din Washington a constatat existența unor ”fisuri periculoase în stâlpii democrației americane”. Atacurile la adresa acestor piloni au loc pe mai multe planuri.   

Conflictul cu universitățile 

”Harvard e o glumă, promovează ura și prostia și nu ar mai trebui să primească fonduri”, a scris Donald Trump miercuri, pe propria sa platformă, Truth Social. Este cea mai recentă escaladare a conflictului dintre administrația americană și universitățile de elită ale țării. Disputa a izbucnit de fapt în contextul în care Harvard și alte universități private din SUA ar fi fost, potrivit criticilor, prea indulgente față de protestele pro-palestiniene la adresa războiului din Gaza, punând astfel în pericol studenții evrei.  

Tensiunile au însă o istorie ceva mai veche. Orientarea politică generală a universităților de elită este, din perspectiva anturajului lui Trump, prea de stânga. Pentru ca aceste instituții să continue să beneficieze de finanțare federală, li se cere, acum, ca opiniile politice ale studenților și profesorilor să fie verificate și să i se dea acces guvernului la datele personale ale tuturor studenților.  

Președintele Universității Harvard, Alan Garber, se opune acestor pretenții și consideră că libertatea cercetării și a educației este în pericol. Universitatea nu este dispusă să renunțe nici la independența sa, nici la drepturile garantate de Constituție. ”Niciun guvern – indiferent de partidul aflat la putere – nu ar trebui să dicteze ce au voie să predea universitățile private, pe cine pot admite sau angaja, ori în ce domenii pot desfășura activități de studiu și cercetare”, a scris Garber, pe rețeaua X.  

Dublu joc cu justiția  

Statul de drept și respectarea deciziilor instanțelor fac parte din fundamentele democrațiilor occidentale. Exact aceste principii sunt tot mai des puse sub semnul întrebării în Statele Unite. 

Pe de o parte, administrația Trump a ignorat deja mai multe hotărâri judecătorești și a efectuat deportări contrar ordinelor emise de instanțe. Un caz devenit deosebit de cunoscut este cel al lui Kilmar Abrego Garcia, deportat din greșeală în renumita închisoare de maximă securitate CECOT din El Salvador. Curtea Supremă a cerut guvernului american să ia măsuri urgente pentru readucerea lui Garcia în Statele Unite. Până acum nu s-a întreprins nimic, conform observațiilor judecătoarei federale Paula Xinis. 

Magistrați precum James Boasberg, care se opun măsurilor arbitrare ale administrației Trump și suspendă deportările planificate de aceasta, sunt defăimați public drept ”radicali de stânga săriți de pe fix”. Trump îi amenință cu proceduri de demitere și cochetează cu ideea de a-i înlocui cu judecători favorabili lui.  

Președintele folosește, de altfel, Departamentul de Justiție pentru a-și hărțui criticii. Încă din primele săptămâni de mandat a concediat sau a mutat disciplinar numeroși angajați implicați în anchete care îl vizau.  

În februarie a ordonat demiterea tuturor procurorilor federali rămași din perioada Biden. În schimb, mai multor avocați personali le-a oferit funcții de rang înalt în administrație. Unul dintre aceștia a devenit între timp adjunct al procurorului general.  

Trump i-a grațiat, de asemenea, pe aproape toți cei 1600 de condamnați pentru implicarea în asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021. Conducerea Justiției a fost preluată de Pam Bondi, o fidelă susținătoare a sa din partid.  

Primele restricții asupra libertății presei  

Presa care nu îl flatează i-a fost mereu un ghimpe în talpă lui Donald Trump. Relatările critice l-au deranjat încă dinainte de a prelua puterea. ”Sunt corupți și acționează ilegal”, a tunat președintele american la jumătatea lunii martie, într-un discurs susținut la Departamentul de Justiție, referindu-se la mari posturi americane de televiziune precum CNN sau MSNBC.   

Șeful Casei Albe i-a acuzat că ar relata ”în proporție de 97,6%” negativ despre el și că ar fi ”brațul politic al Partidului Democrat”. Încă din campania electorală amenințase că va retrage licența posturilor care îi sunt ostile. 

Administrația Trump a tăiat între timp complet finanțarea posturilor internaționale americane Vocea Americii și Radio Libertatea, aducându-le în pragul desființării.  

A fost retrasă și acreditarea agenției de presă Associated Press (AP) la centrul de presă a Casei Albe, deoarece aceasta a refuzat să numească Golful Mexic, conform dorinței președintelui, ”Golful Americii”. O instanță a declarat măsura ilegală, dar, din nou, guvernul a ignorat decizia iar jurnaliștii AP continuă să fie interziși la Președinție. 

Între timp, Donald Trump a mers mai departe: marți a retras Asociației Corespondenților de la Casa Albă dreptul de a decide componența așa-numitului ”pool de corespondenți”, grupul restrâns de jurnaliști acceptați în numele întregii prese acreditate la evenimente care au loc într-un spațiu limitat, cum ar fi întâlniri în Biroul Oval. Astfel, pe lângă AP, nici agențiile Bloomberg și Reuters nu mai au de acum un loc asigurat la conferințele de presă ale Președinției.  

Reorganizarea aparatului de stat  

Când Trump a declarat, în discursul său din Congres, că ”vremurile birocraților nealeși aflați la putere au apus”, a fost întâmpinat cu râsete ironice din partea democraților. Și asta deoarece tocmai consilierul său prezidențial Elon Musk, niciodată ales democratic în vreo funcție, are, din ianuarie, misiunea de a eficientiza administrația și agențiile federale americane, de a stopa cheltuielile inutile și, pe parcurs, de a reconfigura întregul aparat de stat după modelul dorit de Trump.  

”Nu merg în instituții publice care fac lucruri pe care ei le apreciază. Merg doar la cei cu care nu sunt de acord”, critica, încă din februarie, Douglas Holtz-Eakin, fost director al Biroului pentru Buget din Congresul SUA.  

Concedieri în masă au avut loc în agențiile fiscale, de mediu și sănătate, în Pentagon și în alte ministere. Programele de diversitate și incluziune, considerate de noii decidenți drept ”risipă woke de bani publici”, au fost suspendate. Reglementările de mediu au fost relaxate, cheltuielile sociale și pentru sănătate drastic reduse.  

Agenția pentru Dezvoltare Internațională USAID și alte instituții au fost desființate – contrar opiniei juridice dominante, care susține că o astfel de măsură ar trebui aprobată mai întâi de Congres.  

Există, de asemenea, suspiciuni că DOGE, Departamentul pentru Eficientizarea Guvernului, ar fi folosit inteligența artificială pentru a spiona angajații guvernamentali. În cel puțin o astfel de instituție federală ar fi fost monitorizată comunicarea internă, cu scopul presupus de a identifica și concedia angajații care au făcut remarci considerate neloiale față de Trump. Criticii acestei practici vorbesc chiar despre o ”epurare politică” a aparatului de stat.