Studiu: Americanii, campioni la înjurat online

Pentru cei doi cercetători din Australia care au realizat studiul, a fost o surpriză că propriii conaționali nu conduc în top, având în vedere stereotipul potrivit căruia australienii sunt relaxați și degajați, atât în comportament, cât și în vorbire. Totuși, australienii s-au clasat abia pe locul trei în ceea ce privește probabilitatea de a folosi înjurături în Statele Unite au primit, de fapt, "onoarea" de a fi cea mai vulgară țară din lumea anglofonă – cel puțin în mediul online.

Motivul pentru care americanii, considerați de unii drept o cultură mai conservatoare și politicoasă printre națiunile vorbitoare de engleză, sunt cei mai „slobozi la gură” în mediul virtual ar putea fi anonimatul oferit de ecran, susține Martin Schweinberger, coautor al studiului și lingvist la Universitatea din Queensland, Australia.

„Mai ales atunci când nu trebuie să-ți asumi ce scrii cu numele tău, de exemplu”, remarcă Schweinberger. „Există și diferențe culturale legate de ce este permis în interacțiunile sociale. Culturile diferă în ceea ce privește normele despre când și ce fel de limbaj este acceptabil. Se pare că americanii sunt, în esență, mai permisivi în spațiul virtual.”

Selectarea grosolăniilor din miliarde de cuvinte

Martin Schweinberger, împreună cu lingvista Kate Burridge, a analizat 1,7 miliarde de cuvinte provenite din articole de presă online, site-uri ale unor companii, publicații instituționale, bloguri și alte surse web din 20 de regiuni vorbitoare de limbă engleză.

Pe baza acestor resurse, cercetătorii au întocmit o listă cu aproximativ 600 de obscenități, incluzând, pe lângă vulgaritățile explicite, abrevieri precum „WTF”, dar și variațiuni modificate ale cuvintelor „vânate” de filtrele secțiunilor de comentarii.

Odată selectate aceste cuvinte-cheie, a fost analizată frecvența cu care apăreau în textele colectate de pe internet. Rezultatele arată că americanii se află pe primul loc, cu un cuvânt vulgar la fiecare 0,036% din totalul cuvintelor — adică 36 de înjurături la fiecare 100.000 de cuvinte.

Pe locul doi se află britanicii, cu 25 de înjurături la 100.000 de cuvinte. Urmează australienii cu 22, singaporezii cu 21 și neozeelandezii cu 20. Cei mai „cumpătați” sunt bengalezii, cu doar 7 vulgarități la 100.000 de cuvinte.

Politicoși în viața reală, grosolani online

Deși studiul a folosit o gamă largă de surse de pe internet, rețelele sociale nu au fost incluse în setul de date.

Această alegere a fost intenționată, explică Schweinberger, deoarece platformele sociale necesită o „curățare” mai riguroasă a conținutului care nu este potrivit pentru analiză. Totuși, într-un studiu separat, cei doi lingviști au analizat utilizarea înjurăturilor pe rețelele sociale în comparație cu interacțiunile directe. Rezultatele, care nu au fost încă publicate, sunt destul de diferite: pe rețelele sociale, neozeelandezii se află pe primul loc, urmați de irlandezi și australienii, spune Schweinberger.

În interacțiunile față în față, stereotipul despre conservatorismul american este evident. „Față în față, americanii sunt mult mai jos în clasament”, afirmă el. „Dar pe rețelele sociale, modelul este, practic, același cu ceea ce am observat în datele generale de pe internet.”

De ce trebuie înțeleasă valoarea înjurăturilor?

Pentru lingviști, o analiză bazată pe date despre utilizarea limbajului online oferă perspective asupra modului în care oamenii se comportă și interacționează.

Andrea Calude, lingvistă la Universitatea Waikato din Noua Zeelandă, care nu a fost implicată în studiu, consideră important să existe o abordare științifică a modului în care sunt folosite cuvintele. „Uneori crezi că știi lucruri, dar de fapt nu le știi, așa că trebuie să te uiți la date. Avem tendința de a vedea engleza ca o singură limbă, dar uite cât de diferit este folosită în lume.”

În special, contextul în care vorbitorii folosesc vulgarități este un indiciu valoros pentru a-i ajuta pe cei care învață limba să se integreze într-un mediu nou. „Chiar și într-o lume conectată, fiecare are propriul mod de a vorbi la nivel local”, a explicat Calude. „Dacă încalci aceste tipare, te identifici ca fiind din afara comunității. Asta arată că există încă comunități locale, chiar și într-o lume globalizată.”

Schweinberger, care este originar din Germania, vorbește din proprie experiență. La un moment dat, a folosit o înjurătură în prezența unor colegi americani și spune că „le-am văzut expresiile feței schimbându-se complet, ca și cum aș fi spus ceva îngrozitor. Pur și simplu nu eram conștient de aceste norme culturale”. Analiza vulgarității, spune cercetătorul, nu este doar un instrument valoros pentru lingviști, ci pentru oricine, indiferent de domeniu.

„Când ne gândim la aceste cuvinte urâte sau la limbajul licențios, nu trebuie să le evităm complet, ci să învățăm când sunt potrivite”, subliniază Schweinberger, și conchide: „Atunci pot fi cu adevărat eficiente în îmbunătățirea stilului și abilităților de comunicare.”