O petrecere în cinstea lui Trump pentru salvarea Alianței
26 iunie 2025
Elita politică europeană a trecut un examen dificil, reușind, printr-un complicat balet diplomatic, să păstreze unitatea celei mai mari structuri militare din lume, să reconfirme angajamentul din tratat pentru apărarea comună și să relanseze industria de apărare pe bătrânul continent.
A fost maiestuoasă, cu liderul american în centrul atenției, în timp ce elita politică europeană l-a înconjurat admirativ, lăudându-l pentru operațiunea militară împotriva Iranului și pentru rapida încheiere a conflictului din Orientul Apropiat.
“Felicitări și mulțumiri pentru acțiunea dvs decisivă în Iran, a fost cu adevărat extraordinară și ceva ce nimeni altcineva nu a îndrăznit să facă. Ne face pe toți să ne simțim mai în siguranță”, i-a scris Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintelui american cu puțin timp înainte ca acesta să se deplaseze la reuniunea alianței nord-atlantice de la Haga.
Cu ocazia summit-ului se va înregistra “o nouă mare reușită… Nu a fost ușor, dar i-am făcut pe toți să semneze pentru 5 la sută!”, a punctat fostul prim-ministru olandez, imitând stilul de adresare a lui Trump.
“Donald, ne-ai condus spre un moment cu adevărat, cu adevărat important pentru America, Europa și întreaga lume. Vei realiza ceva ce niciun președinte american nu a reușit de zeci de ani.
Europa va plăti în stil mare, așa cum trebuie, iar victoria va fi a ta. Călătorie plăcută și ne vedem la cina Majestății Sale!”, a mai scris Rutte, punând serios umărul la crearea unui cult al personalității lui Donald Trump.
Rusia, o amenințare și pentru Trump
Mesajul șefului NATO a fost criticat puternic pe rețelele sociale, dar și-a atins scopul, reuniunea a fost un succes, deși în urmă cu o lună, mai mulți comentatori o descriau ca pe un eveniment la care poate apărea o fractură serioasă în interiorul celei mai mari alianțe militare din lume.
“Suntem cu ei până la capăt”, a declarat Donald Trump, susținând importanța articolului 5 din tratatul alianței, cel al apărării colective.
Cu o zi înainte, în avion, în timpul călătoriei, președintele american a sugerat că se vor bucura de protecția militară a SUA doar țările care ajung la o alocare de 5% din PIB pentru apărare.
"...s-a reafirmat unitatea transatlantică, deci implicit o continuare a prezenţei americane în Europa. Apoi, punctul cel mai discutat în săptămânile dinainte şi lunile dinainte acestui summit, creşterea contribuţiei financiare, cheltuielile militare ale fiecăruia dintre aliaţi şi s-a agreat această ţintă de 5% din PIB până în 2035. Al treilea punct, aceşti bani trebuie transformaţi în capabilităţi militare şi un angajament al statelor membre de a colabora pentru asta. Şi ultimul lucru, evident, ...pericolul reprezentat de Rusia şi reconfirmarea sprijinului pentru Ucraina..." (Nicușor Dan, președintele României)
Deși a existat o opoziție din partea Spaniei, până la urmă, toate statele membre au semnat o declarație comună, angajându-se că vor crește nivelul de finanțare până la suma convenită în următorul deceniu.
Spre deosebire de primul mandat al lui Donald Trump, atunci când liderii politici de pe continent s-au arătat șocați de lipsa de formalism a președintelui american, de duritatea și subiectivismul său, acum au fost pregătiți.
E adevărat că s-a schimbat ceva fundamental între timp. Pe teritoriul Europei, de aproape trei ani și jumătate, se desfășoară un sângeros război, iar amenințarea militară a Rusiei a devenit una existențială pentru pacea continentală.
Donald Trump nu și-a ascuns niciodată admirația pentru liderii autoritari și dictatori, fiind bănuit că le invidiază, cumva, puterile nelimitate, dar conflictul militar din Ucraina l-a descumpănit, văzându-l ca pe o amenințare care-i poate compromite întregul mandat.
Coșmarul vine de la Casa Albă
Președintele american a revenit la Casa Albă, declanșând prin interpușii săi Vance și Elon Musk un scandal cu Europa. El însuși a creat tensiuni diplomatice greu de înțeles cu Canada, aliatul cu care SUA aveau cel mai mare schimb comercial.
Dar s-a întâmplat ceva surprinzător, nimeni n-a cedat. Danemarca l-a anunțat pe liderul american că Groenlanda nu e de vânzare. Marea Britanie, Franța și Germania au creat o alianță militară care a decis să ajute în continuare Ucraina, indiferent de poziția SUA. Canada a reacționat la creșterea de tarife, refuzând să accepte termenii propuși de Casa Albă, iar China a profitat de dezordinea generată de deciziile ciudate ale președintelui american.
În primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat, nimic nu i-a ieșit lui Trump, popularitatea lui scăzând vertiginos.
Strategia de pace în Ucraina, una la care s-a tot referit în campania electorală, s-a dovedit, de asemenea, un mare eșec, Putin profitând de nerăbdarea liderului american de a obține o încetare a focului pentru a câștiga timp, în speranța că susținerea populară pentru Volodimir Zelenski se va prăbuși în Ucraina din cauza prelungirii războiului.
O oportunitate pentru Trump
Totul s-a schimbat la jumătatea lunii iunie, atunci când Israelul a atacat Iranul pentru a stopa procesul de realizare a armelor nucleare.
Preluarea rapidă a controlului spațiului aerian al Iranului de către forțele militare aflate sub autoritatea prim-ministrului Benjamin Netanyahu a fost o surpriză pentru întreaga lume.
Profitând de această superioritate, premierul israelian a cerut ajutorul președintelui american pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene construite la mare adâncime.
Doar armata SUA deține proiectile speciale anti-buncăr și bombardiere strategice care pot executa o astfel de misiune.
Donald Trump, în contextul unui Iran slăbit de atacul Israelului, a văzut o oportunitate și a decis implicarea militară a SUA, obținând o victorie strategică prin reușita operațiunii Midnight Hammer.
Citiți textul integral pe Spotmedia.ro.