Spotmedia.ro: Pariul lui Bolojan

Riscul nu vine din asumarea răspunderii, majoritatea parlamentară îl va susține, ci din posibilitatea de a nu-și atinge obiectivele, transformând o criză bugetară, creată de oameni politici iresponsabili, într-o criză economică de proporții.

Ilie Bolojan, un prim-ministru care-și asumă riscuri pe care puțini oameni politici și le-au mai asumat în România ultimelor decenii - Foto: Alexandru Dubre/ Mediafax/ Hepta.ro

Președintele Nicușor Dan nu a avut nicio reacție față de măsurile anunțate de Ilie Bolojan pentru reducerea deficitului. Din poziția avută în campania electorală și din negocierile ulterioare, e cunoscut faptul că șeful statului nu a susținut ideea măririi TVA.

Au existat viziuni diferite ale celor doi față de modul în care poate fi atinsă cifra de 7 procente din PIB, deficit asumat pentru anul 2025.

A fost foarte aproape ca Ilie Bolojan să renunțe la poziția de prim-ministru din cauza neînțelegerilor cu Nicușor Dan pe tema creșterii TVA.

“La instalarea acestui guvern, domnul președinte ne-a solicitat, pe bună dreptate, să facem tot ceea ce este posibil pentru a nu crește TVA-ul şi pentru a ne concentra în principal pe reduceri de cheltuieli, pe optimizări de investiții şi acestea se vor face, în aşa fel încât să nu mai punem… o povară suplimentară pe români”, a declarat premierul Ilie Bolojan de la Palatul Victoria.

“Din păcate, analizând soluțiile pe care piețele le acceptă, purtând discuții în toată această perioadă legate de pachetul fiscal, am ajuns la această soluție pe care Guvernul şi-o asumă, în aşa fel încât să evităm un risc de retrogradare iminent, pe care nu ni-l putem permite pentru țara noastră, pentru că, aşa cum v-am spus, pagubele ar fi incomparabil mai mari, în primul rând, pentru cetățeni…”, a mai declarat șeful guvernului.

Diferențe față de crizele anterioare

Dar măsurile anunțate au fost criticate atât de foști prim-miniștri, cât și de experți și analiști politici, aceștia susținând că vor duce la creșterea prețurilor, inflație și scăderea competitivității economice cu principala consecință – posibila intrare în recesiune.

De asemenea, pe rețelele sociale, mai mulți comentatori au făcut comparații cu momentul 2010, când Traian Băsescu, președintele de atunci, a anunțat tăierea salariilor angajaților din domeniul public cu un sfert sau cu măsurile luate de premierul Radu Vasile în urma crizei economice din 1999.

Criza prin care trecem acum se deosebește fundamental de precedentele. Față de cea din 1999 prin faptul că atunci România nu făcea parte nici din NATO și nici din Uniunea Europeană, fiind afectată încă de povara economiei centralizate, comuniste.

Citiţi articolul integral pe spotmedia.ro.