Spotmedia.ro: Ce arată, de fapt, sondajul despre Ceaușescu

Remus Ștefureac, ați creat agenda și ați creat și vâlvă cu sondajul realizat de INSCOP la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc, un sondaj care tratează, să spunem generic, nostalgia după comunism. Aș vrea să vă rog să clarificăm puțin acest termen de nostalgie, la ce fel de nostalgie ne referim?

Sigur, aici lucrurile sunt un pic mai complexe când vorbim de toate datele din acest sondaj. Pe de o parte vorbim despre un public de concetățeni de-ai noștri care au trăit în acea perioadă, care poate își regretă perioada tinereții, care regretă un tip de sistem care oferea mai multe certitudini și care nu au reușit să își găsească o stare de satisfacție într-un regim care înseamnă și incertitudini, mă refer la regimul democratic cu economie de piață.

Aici vorbim și de un fenomen oarecum natural al acestui tip de nostalgie pe care îl regăsim nu doar în România, ci și în absolut toate statele care au experimentat regimuri comuniste, cel puțin cele europene, până și în landurile estice ale actualei Germanii. Aceasta este un prim aspect.

Dincolo însă de acest fenomen natural, cifrele și intensitatea foarte ridicată a acestor sentimente mai este explicată și prin alți factori.

Pe de o parte, vorbim de factori economici și de factori sociali, avem părți importante din societatea românească care nu au beneficiat și nu beneficiază de avantajele aderării la Uniunea Europeană.

Sunt în continuare zone, mult prea întinse din România, grav afectate de sărăcie, unele depopulate, din care au migrat masiv concetățeni de-ai noștri în țările din vestul Europei și unde frustrările economice și sociale se îmbină și cu unele psihologice și emoționale: familii destrămate, dispariția unui sentiment de comunitate, toate aceste lucruri contribuie puternic la aceste cifre.

Aici sigur că mai adăugăm o stare generică de nemulțumire față de evoluțiile economice, sociale din ultima perioadă. În ultimii cel puțin 4-5 ani am trecut printr-o succesiune de crize, toate cu efecte economice și sociale, chiar dacă o parte a societății pare că a dus-o bine.

Dar totuși am trecut printr-o pandemie, am trecut printr-o criză energetică, avem cea mai gravă criză de securitate, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, care determină anxietăți dar are și consecințe economice și sociale.

Avem toate aceste elemente.

Peste toate mai intervin două aspecte. Unul: din păcate, în ultimii 35 de ani, noi nu am întreținut un tip de cultură a cunoașterii a ceea ce a însemnat pentru noi, concret, regimul comunist. Mă refer atât la oamenii care s-au născut după 1989, generația tânără, dar și la oamenii care au trecut în acea perioadă și care nu au fost expuși suficient, nu au aflat suficient de multe lucruri despre ce a semnat cu adevărat regimul comunist pentru societatea românească, ce au însemnat crimele regimului comunist, ce au însemnat sutele de mii de români torturați, schingiuiți și omorâți în închisorile comuniste.

Nu au aflat despre aceste lucruri suficient de mult și, evident, acest lucru contribuie la acest tip de percepție. Mai mult, există o serie de mitologii și poate cea mai importantă sau una dintre cele mai importante este legată de “raiul comunist”, ca să-l numim așa, din anii 70.

Puteţi citi interviul integral AICI.