Spotmedia: Cine îi ia locul lui Georgescu

Domnule profesor Andrei Țăranu, am văzut cu toții deja decizia BEC. Aș vrea să începem de aici. A fost potrivit să ia BEC decizia, să degreveze puțin Curtea Constituțională, pentru că am văzut că judecătorii Curții erau cumva sub atac, vizați și de Elon Musk?

Eu am fost probabil printre cei foarte puțini care au cerut și au spus că Biroul Electoral Central are datoria să controleze și în fond, nu doar pe formă.

Majoritatea presei a spus că jurisdicția Biroului Electoral Central este exclusiv asupra formei. De altfel, și domnul Zegrean a fost de aceeași părere. În mod paradoxal, domnul Tudorel Toader, care avea acum mulți ani ceva cu noi doi, de data asta era mai degrabă în asentimentul nostru.

Din acest punct de vedere, mie mi s-a părut o decizie potrivită, un lucru pozitiv. Rar se întâmplă ca decizia să fie clară, inteligibilă pentru noi, profanii în limbaj juridic și să explice foarte clar de ce s-a luat această decizie.

Biroul Electoral Central a intrat într-o  nouă jurisprudență, adică Curtea Constituțională, care este totdeauna izvor de drept, a construit o nouă jurisprudență de pe 6 decembrie, în care a spus că un candidat la președinție trebuie să sprijine și să apere democrația.

Și ăsta este fondul problemei. Și dacă se dovedește că un candidat, prin manifestări, acțiuni, declarații, nu sprijină democrația, nu i se poate permite candidatura. Și atunci, repet, din punctul meu de vedere, decizia Biroului Electoral Central a fost foarte bună.

Ceea ce se poate reproșa însă este că, așa cum se întâmplă cu foarte multe instituții din România, nu are un purtător de cuvânt potrivit. Adică, imediat ce a apărut declarația semnată de cei 10,  ar fi trebuit să iasă și purtătorul de cuvânt, să facă o traducere, o explicație care să fie oficială.

Nici domnul Bolojan nu are purtător de cuvânt. Nu mai spun de Klaus Iohannis, care nu a mai avut deloc purtător de cuvânt în cel de-al doilea mandat. Nici prim-ministrul nu știu să aibă în clipa de față un purtător de cuvânt.

La Guvern există un purtător de cuvânt. Dar comunică foarte puțin în calitatea de purtător de cuvânt.

Atunci, cu atât mai mult. Purtătorul de cuvânt ar trebui să fie prezent. Să fie cum era matricula când eram noi mici, pusă pe haine.

El să fie permanent cu prim-ministrul și cu ceilalți demnitari. Bref, în esență, nu s-a comunicat suficient cu cetățenii pe o decizie corectă din punctul meu de vedere.

Întrebarea pe care ne-o punem cu toții este ce se întâmplă cu electoratul lui Călin Georgescu, pentru că el rămâne în continuare, către cine va merge? Nu e atât de simplu, știm, nu se mută voturile aritmetic, cu sacii, de la unul la celălalt. Dar cine e pe acest culoar?

Așa după cum am eu senzația, probabil domnul Simion va fi împins să candideze pentru AUR și să preia o parte din electoratul lui Călin Georgescu, deși, la fel cum s-a întâmplat cu domnul Ciolacu, presiunea vine de jos în sus.

Adică nu domnul Simion își dorește să candideze. A mai candidat o dată și imediat după ce a candidat Claudiu Târziu și alții au spus “nu facem și noi un fel de audit pe campania asta electorală? Nu ne întrebăm de ce nu a ajuns în turul doi?”

Nu toți cei care votează AUR sunt neapărat foarte fascinați de Călin Georgescu. S-a lipit el de Călin Georgescu în speranța că se salvează. Acum probabil că va fi forțat să continue această linie, iar dacă nu va câștiga alegerile prezidențiale sau nu va intra în turul doi, va fi pur și simplu decapitate. Și domnul George Simion, dincolo de nivelul său cultural, nu este o persoană lipsită de inteligență sau de inteligență politică și își dă seama că acum joacă o carte foarte periculoasă pentru sine și pentru grupul din preajma domniei sale.

Pe de altă parte, îl avem pe Victor Ponta, care este un fel de punct de contact între tabăra “pro-europeană”, deşi mie nu-mi place cuvântul ăsta, că noi suntem în Uniunea Europeană, și cealaltă, între aceste două curente, care fiecare se definește într-o altă paradigmă, una este extremist-fascistă și cealaltă este mai moderată - asta nu înseamnă că n-are niște dimensiuni conservatoare înspăimântătoare.

Domnul Ponta probabil că va dori să preia și va prelua fără discuții o parte din electoratul lui Călin Georgescu, acea parte care venea dinspre PSD și probabil și o parte din electoratul AUR, cea care nu-l votează pe Georgescu și nu-l va vota pe Simion din diverse motive.

De partea cealaltă avem și mai mare încurcătura, că pe de o parte o avem pe doamna Lasconi, care se agață disperată de această candidatură, care în final va face rău tuturor, și domniei sale pentru că va pierde alegerile și tuturor celorlalți candidați care ar fi putut beneficia în turul I de un boost care să vină de la USR. Probabil va fi chiar mai puțin decât cel din primul tur din 2024.

Îl avem și l-aș lua pe Crin Antonescu, care vine teoretic cu un potențial foarte mare, dar aș sublinia, teoretic.  Teoretic, vine cu electoratul PNL, PSD, UDMR și al minorităților. Deci, dacă ar fi așa, el ar trebui să ia vreo aproape 50 și ceva de procente, cât sunt voturile în Parlament.

Dar o parte din electoratul PNL-ului,  semnificativă, nu va vota cu domnul Crin Antonescu, vorbim despre acel electorat care vine dinspre Partidul Democrat Liberal, care vine din Transilvania și care își aduce aminte sau îi este la nesfârșit readus aminte momentul 2012.  

Apoi, o parte din PSD, din punctul meu de vedere, mai mică, nu va vota cu el. Voturile din PSD vor fi mai multe decât cele din PNL: m-am uitat la voturile pentru domnul Ciolacu și pentru Parlament, că n-am avut decât un tur și alegerile parlamentare,  domnul Ciolacu a luat în jur de 22% și partidul a luat 27%,  deci pierderea a fost mică, a fost de 5%, dar electoratul ăsta rămâne, să spunem, în același tip de presiune politică.

Încă o dată, sunt niște teorii, pentru că nu avem niciun sondaj și niciun calcul și nici nu știm până la urmă, de fapt, cine candidează cu adevărat.

Singurele voturi pe care le Antonescu se bazează sunt cele de la UDMR 5, 6% sunt sigure.

Citiți articolul integral AICI.