Spotmedia: Ce înseamnă că AUR ia locul PSD

Modelul este, cu siguranță, partidul Giorgiei Meloni, a cărui transformare într-un partid moderat conservator în ceea ce privește interfața mai degrabă europeană a așezat-o pe Meloni la masa făcătorilor de regi și de influență în Uniunea Europeană.

Nu există nici asemănări doctrinare pronunțate și nici una de calibru între Simion și Meloni. Dacă premierul italian a pus în discuție și pe agenda celorlalți lideri europeni teme de dezbatere, tot ce au produs Simion și ai lui pe plan european a fost o moțiune de contestare a Ursulei von der Leyen, care i-a făcut nefrecventabili chiar și pentru familia politică europeană, din care face parte și partidul lui Meloni.

Nicola Procaccini, vicepreședintele partidului Fratteli d'Italia, este cel care a ironizatAUR și pe George Simion, în plenul Parlamentului European, după ce Gheorghe Piperea (AUR) și-a prezentat moțiunea de cenzură contra lui von der Leyen, o moțiune tratată de toate familiile politice ca fiind fie extremistă, fie utilă Kremlinului, fie inoportună și indezirabilă. Nici măcar propriul grup politic, ECR, nu a asumat-o și, mai mult, Meloni și ai ei au dat un semnal clar de dezicere de gestul celor de la AUR.

Dar nici AUR nu mai are nevoie de eticheta europeană, după ce a ratat președinția, și joacă la scenă deschisă contestarea mainstream-ului din UE, de la liderii instituțiilor europene la, mai ales, președintele Emmanuel Macron, devenit unul dintre adversarii predilecți ai Rusiei.

Atac grotesc la adresa lui Macron

Punctul de turnură a fost finalul de campanie pentru prezidențiale, când George Simion, sincron cu Moscova, a declanșat un atac grotesc la adresa președintelui Macron, într-o franceză dubioasă și agramată, pentru că scopul era chiar obținerea efectului de grotesc.

A fost momentul mai clar în care AUR a abandonat, cât o avea, eticheta de partid european și putem vedea acum lucrurile în evoluție: după asaltul asupra lui Macron, au urmat contestarea directă a Maiei Sandu și moțiunea de cenzură la adresa președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, depusă chiar dacă grupul politic al conservatorilor europeni nu și-a asumat-o nici măcar marginal și alimentarea unui discurs împotriva unei presupuse și ostile influențe a Franței asupra politicului de la București.

De altfel, șeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard, a afirmat că Franța este considerată de Rusia drept „principalul său inamic în Europa”, percepție cauzată de sprijinul pe care Franța l-a acordat Ucrainei de la declanșarea agresiunii ruse pe scară largă.

Franța este inamicul principal al șantajului nuclear pe care Moscova ar dori să-l folosească pentru a „finlandiza” Europa prin teroare nucleară și acesta este un motiv pentru care atacul Rusiei, sincron cu acela al lui George Simion, este la adresa Parisului, remarca și istoricul francez Thierry Wolton, în cel mai recent interviu acordat spotmedia.ro.

Mesaje izolaționiste 

Iată cum AUR și Rusia au aliniere de mesaj, intenționată, oportunistă sau accidentală.

Partidul lui George Simion pare dispus să creadă că tocmai aceste mesaje contestatare, mai degrabă izolaționiste, l-a crescut până la 40 de procente, potrivit barometrului INSCOP Research, realizat în perioada 20-26 iunie.

Electorii nu sunt amorfi și nu pot fi transferați cu lingurița de la un partid la altul, dar dinamica arată că pierderile cele mai mari sunt la PSD, ajuns la 13,7% în sondaj.

În partid se vorbește despre un maxim istoric de 15 procente, potrivit unor discuții informale avute cu social-democrați.

Tendința AUR, confirmată și de acest sondaj, este să devină un partid de masă, construit pe mecanismul PSD, capabil să ocupe locul mamutului fesenist.

Citiți articolul integral AICI.