Sondaj: Presiunea asupra lui Merz și a partidului său creşte

Cercetarea vine la mai puțin de două luni de la alegerile legislative anticipate din februarie, câștigate de formațiunile conservatoare CDU și CSU cu aproape 20 la sută din voturi. Pe poziția secundă s-a clasat partidul radical de dreapta AfD, care a obținut 21 la sută din sufragii.

Între timp, sondajele indică modificări importante în starea de spirit a alegătorilor germani. Potrivit ARD Deutchlandtrend, care a intervievat 1.334 de germani cu drept de vot în perioada 31 martie - 2 aprilie, conservatorii a scăzut la 26 la sută, cel mai scăzut nivel din octombrie 2022, în timp ce AfD a atins un nou scor maxim de 24 la sută.

SPD se menține la 16 % - cel mai slab rezultat înregistrat vreodată în cadrul unor alegeri federale de social-democrații germani. Într-o situație similară se află și Verzii, care gravitează în jurul valorii de 11 procente. Partidul Stângii, în schimb, se bucură de o ușoară creștere, de 1 la sută, atingând o cotă de popularitate de 10 procente. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW, formațiune populistă de stânga) și Partidul Liber-Democrat (FDP) ar obține doar 4 la sută din voturi, ratând așadar intrarea în Bundestag, aşa cum s-a întâmplat și la scrutinul din 24 februarie.

Reformarea frânei datoriilor l-a costat pe Merz credibilitate

Nu doar Uniunea Creștin-Democrată și filiala ei bavareză, Uniunea Creștin-Socială, se confruntă cu cifre în scădere, ci și liderul CDU, Friedrich Merz, care dorește să devină următorul cancelar federal. Confirmând sondaje anterioare, barometrul ARD arată că 70 la sută dintre germani nu sunt mulțumiți de activitatea sa.

Unul dintre motivele principale pentru deteriorarea cotei de încredere a lui Merz rezidă în acceptarea de către acesta a relaxării frânei datoriilor pentru cheltuielile de apărare și a pachetului de împrumuturi de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și protecția climei. În campania electorală din iarnă, Merz și CDU/CSU au exclus, mai mult sau mai puțin categoric, modificarea acestei prevederi constituționale care limita capacitatea guvernului de a acumula noi datorii. După alegeri, argumentând că situația globală s-a schimbat în mod fundamental, conservatorii au consimțit la suspendarea frânei datoriilor.

Totuși, cei mai mulți germani nu par să considere credibilă această explicație, astfel încât unul din trei susținători ai CDU/CSU dezavuează mișcarea făcută de Merz.

Școlile și grădinițele ar trebui să fie mai bine finanțate

Însă care sunt destinațiile principale ale giganticelor sume obținute din contractarea de noi datorii?

La scurt timp după ce cele două camere ale Parlamentului, Bundestag și Bundesrat, au aprobat acordul pentru modificarea necesară a legii fundamentale, compania Deutsche Bahn (căile ferate germane) a semnalizat nevoi uriașe. Rețeaua feroviară este într-adevăr dărăpănată, iar lipsa de punctualitate a trenurilor germane reprezintă o mare problemă. Deutsche Bahn spune că investițiile necesare în următorii ani în infrastructura feroviară depășesc o sută de miliarde de euro.

Sondajul ARD arată că 38% dintre germeni ar dori ca banii să fie direcționați cu prioritate către renovarea căilor de transport. Cu toate acestea, școlile, grădinițele și educația în general sunt de departe cele mai frecvent citate domenii care necesită atenție.

Însă pentru ca banii să poată fi cheltuiți trebuie să existe mai întâi un nou guvern federal. Friedrich Merz și-a exprimat speranța după alegeri că noul executiv va sta în picioare înainte de Paști, dar negocierile dintre conservatori și laburişti par să nu avanseze în ritmul scontat.

Deși negocierile au loc în spatele ușilor închise, presa publică informații pe surse din care reiese că între cele două partide politice există diferențe mari de opinie la mai multe capitole.

Pe ce teme ar trebui să cadă de acord CDU și SPD?

Potrivit sondajului ARD, 69 la sută dintre germani susțin ideea taxării mai aspre a averilor mari. În domeniul migrației, 64 la sută sunt de acord cu transferul procedurilor de azil către țări terțe. Fiecare al doilea respondent este în favoarea reducerii impozitului pe profit și a unei limite de viteză pe autostrăzi. O nouă creștere a vârstei de pensionare dincolo de 67 de ani ar fi greșită în opinia a 85 % dintre respondenți.

Sociologii au dorit să afle ce cred oamenii despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu, care a fost suspendat în 2011. Până la acel moment bărbații în vârstă de peste 18 ani puteau fi obligați să facă serviciul militar în Bundeswehr timp de câteva luni sau să absolve un serviciu civil în organizații sociale. Revenirea la armata obligatorie a reintrat în atenție la Berlin odată cu agresiunea rusă în Ucraina și cu discuțiile privind reînarmarea Bundeswehr.

Indiferent de preferințele lor electorale, doar 22 % dintre germani sunt de părere că serviciul militar și civil ar trebui să rămână suspendat. Douăzeci și șapte la sută sunt în favoarea reintroducerii acestora doar pentru bărbați, iar 45 % aprobă introducerea serviciului militar și civil inclusiv pentru femei.

Este puțin probabil ca un guvern să fie format înainte de Paște. Cu toate acestea, majoritatea covârșitoare a germanilor cu drept de vot este convinsă că CDU și SPD vor depăși numeroasele puncte de dispută și vor conveni în cele din urmă asupra unui acord de coaliție. Într-o societate tot mai polarizată, acest lucru nu mai poate fi considerat de la sine înțeles.

Cetățenii au fost întrebați și dacă sunt în favoarea compromisurilor politice atunci când acestea înlesnesc formarea unei coaliții sau dacă acestea sunt un semn al lipsei de principii a oamenilor politici. Peste 80 la sută dintre respondenți apreciază disponibilitatea de compromis în politică. Chiar și în rândul susținătorilor AfD procentul este de 60 %.

Priviri îngrijorate spre SUA

Viitorul guvern german se va confrunta cu provocări majore de politică internă și externă. Războiul din Ucraina continuă fără încetare. Rusia pare să nu fie interesată de negocieri de pace cu Ucraina. Două treimi dintre germani sunt îngrijorați că Rusia ar putea ataca alte țări din Europa. În același timp, aproape opt din zece persoane se tem că partenerii NATO nu se pot baza în prezent pe protecția SUA.

Politica comercială a SUA contribuie și ea la incertitudine, după ce președintele american Donald Trump a impus noi taxe vamale partenerilor comerciali din întreaga lume. Importurile din Uniunea Europeană vor fi supuse unor suprataxe de 20 %, în timp ce produsele din China se vor confrunta cu un tarif de 34 %. Președintele SUA a numit zece la sută drept "rata minimă" pentru alte țări.

Cum cred cetățenii germani că ar trebui reacționat la această situație?

Șapte din zece persoane intervievate în cadrul sondajului ARD Deutschlandtrend solicită, ca măsură de contrareacție, creșterea taxelor de import pentru produsele americane. La fel de mulți se tem de prejudicii aduse economiei germane ca urmare a politicii tarifare a SUA.

Calculele efectuate de economiști susțin această îngrijorare. Institutul de Cercetări Economice (Ifo) estimează că noile taxe vor reduce creșterea economică cu 0,3 % în 2025 (echivalentul la circa 13 miliarde de euro).

"Întrucât economia Germaniei stagnează deja este posibil ca taxele americane să împingă creșterea economică în Germania sub zero", afirmă președintele Ifo, Clemens Fuest.

Experții anticipează, în primul rând, o diminuare cu 20% a exporturilor germane în SUA și cu 10% a celor destinate Chinei, în principal din cauza erodării competitivității puterii asiatice. În plus, Beijingul ar putea fi forțat să se orienteze mai mult către alte piețe de export, punând astfel presiune suplimentară pe companiile germane. În plus, Republica Federală, în calitate de furnizor al Chinei, Mexicului și Canadei, va avea de suferit de pe urma faptului că aceste țări vor furniza ele însele mai puține produse către Statele Unite ale Americii.