Întâlnire Sandu - Macron: securitate și aderarea la UE
10 martie 2025
După declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei în februarie 2022, Franța și-a asumat rolul de umbrelă de securitate pentru Moldova. Chișinăul este prezent în toate discursurile lui Emmanuel Macron vizând securitatea europeană. Tot președintele Franței este cel care a propus crearea Comunității Politice Europene prin intermediul căreia Moldova a beneficiat de sprijin financiar esențial în 2022, 2023 și 2024 din partea comunității internaționale, după ce, din cauza războiului din țara vecină și a crizei energetice generate de Rusia, inflația ajunsese la 35%.
Emanuel Macron spune tranșant că Moldova este următoarea țintă a agresiunii ruse dacă cedează Ucraina și atenționează mereu asupra obsesiei Kremlinului de a răsturna ordinea constituțională din Moldova prin finanțarea grupărilor de crimă organizată deghizate în partide. Scopul Rusiei este blocarea aderării Moldovei la UE prin instituirea unei guvernări loiale și utilizarea ulterioară a Moldovei contra Ucrainei după modelul Belarus.
Franța și România, două turbo-locomotive pentru aderarea Moldovei la UE
„Președintele Macron a preluat rolul de lider la nivel european după turbulențele politice de la Washington. Vizita Maiei Sandu la Paris este extrem de importantă, în contextul în care interesul Franței față de Republica Moldova a crescut substanțial în ultimii trei ani. Au crescut și investițiile franceze în Moldova. Franța ajută foarte mult Chișinăul în pregătirea pentru aderare la UE, dar și din perspectiva de securitate și apărare”, susține directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Moldova, Iulian Groza.
La rândul său, fostul ministru moldovean de Externe, Nicu Popescu, în mandatul căruia a fost semnată cererea de aderare a Moldovei la UE, susține că Franța, alături de România, ar fi „ca două turbo-locomotive” pentru Moldova în procesul de aderare la UE. „Relația cu Franța este fundamentală pentru Chișinău. Evident, rolul României, care ne-a ajutat mereu, este esențial. Dar în momentul în care România și Franța lucrează împreună pentru a trage Republica Moldova în UE, vorbim nu doar de o locomotivă, ci de două turbo-locomotive – un accelerator fenomenal pentru aderarea Moldovei la UE. Vă dau doar un exemplu: acum câteva zile, Moldova a aderat la zona unică de plăți în euro (SEPA). A făcut asta în aceeași zi cu Macedonia de Nord. Doar că Macedonia de Nord este în proces de aderare la UE de peste 20 de ani iar Moldova a scris cererea de aderare cu trei ani în urmă. Această accelerare fenomenală se datorează, în mare parte, parteneriatului foarte apropiat pe care îl are Republica Moldova cu Franța. În momentul în care Franța insistă la Bruxelles sau în alte capitale europene ca anumite lucruri să fie dinamizate în raport cu Chișinăul, totul se mișcă foarte repede. Așadar, Franța este un partener care protejează pacea în Republica Moldova și, împreună cu România, trag Moldova în UE – două elemente-cheie pentru pacea, stabilitatea și viitoarea dezvoltare a Moldovei”, menționează fostul șef al diplomației moldovene, stabilit acum la Paris.
Fonduri UE pentru modernizarea Moldovei după testul electoral din toamnă
Tot luni, 10 martie, Parlamentul European va vota un pachet de sprijin financiar pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro. Sunt bani pe care Chișinăul îi va folosi pentru nevoi fundamentale, cum ar fi modernizarea infrastructurii, educație, sănătate și reducerea dependenței energetice de Rusia – reforme necesare pentru apropierea de standardele Uniunii Europene.
„Acesta este doar primul pas. Vor urma și alte pachete de asistență chiar mai mari decât acesta, pentru și mai multe drumuri de calitate și mai multă securitate”, susține Nicu Popescu. „Dar riscuri ca acești bani să nu ajungă în Moldova sunt. Și voi invoca exemplul Georgiei, care, cu un an în urmă, era un stat cu o relație nu fără complicații, dar corectă cu UE – un stat candidat la aderare care primea asistență... Iar în mai puțin de 12 luni Georgia a distrus complet parteneriatele pe care le-a avut, a distrus mecanismele de sprijin extern și s-a pomenit izolată. Pentru Moldova, perspectiva implementării acestui pachet de sprijin financiar este una foarte serioasă, dar ea depinde de menținerea cursului european în politica internă a țării”, susține ex-ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, cu referire la pericolul schimbării cursului geopolitic al Moldovei ca urmare a alegerilor parlamentare din toamna anului 2025.