Ia Asia Centrală distanţă de Rusia după invazia în Ucraina?

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilhan Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian şi-au strâns mâinile în august, semnalizând intenţia de a pune capăt curând unui conflict vechi de decenii. Cele două ţări au purtat în decursul anilor lupte sângeroase pentru controlul regiunii Nagorno Karabah, locuită în principal de armeni.

Războiul s-a încheiat în 2023 prin victoria militară a Azerbaidjanului şi exodul în masă a peste 100.000 de armeni.

Cei doi oficiali şi-au strâns mâinile în prezenţa preşedintelui SUA, Donald Trump. Washingtonul a mediat pe ultima sută de metri unul din punctele principale: Trump a promis că întreprinderi americane vor garanta pentru 99 de ani infrastructura şi securitatea unui coridor de legătură. Prin acesta Azerbaidjan va primi acces la Naşicevan, enclava sa autonomă, înconjurată de teritoriul Armeniei.

Medierea SUA umilitoare pentru Rusia?

Această implicare a SUA este cel mai vizibil semn al diminuării influenţei Rusiei în fosta URSS. O pierdere de influenţă care nu se rezumă doar la Azerbaidjan.

Moscova a salutat oficial această înţelegere. "Reuniunea republicilor din Caucaz la Washington cu mediere americană trebuie evaluată pozitiv. Sperăm că acesta este un pas în direcţia păcii", a declarat purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Dar voci mai puţin oficiale lasă să se întrevadă starea de spirit reală de la Moscova. Publicistul naţionalist de dreapta Alexandr Dughin a scris pe platforma de ştiri Telegram: "Aceasta este o umilinţă groaznică pentru Rusia. […] Este o înfrângere completă, un dezastru total pentru politica noastră în Caucazul de Sud".

Pentru Fariz Ismailzade, deputat independent din Parlamentul Azerbaidjanului, alianţa cu SUA este în schimb un pas logic. "Obiectivul nostru este să fim independenţi", a declarat el pentru DW. "Noi nu vrem să ne decuplăm de Rusia şi să devenim o marionetă a vestului. Noi nu excludem alianţe noi cu Asia Centrală dar şi cu Turcia, pentru securitatea noastră ".

Azerbaidjan are din 2010 un acord de cooperare cu Turcia. Anul acesta ambele ţări au semnat şi un Acord de Securitate.

Tensiuni între Rusia şi Azerbaidjan

Relaţiile dintre Rusia şi Azerbaidjan sunt tensionate de luni în şir. Motivul este prăbuşirea unui avion de pasageri al Azerbaidjanului la sfârşitul lunii decembrie 2024, după ce acesta a fost lovit de o rachetă antiaeriană rusească în timpul manevrelor de aterizare pe aeroportul din Groznîi, capitala Ceceniei. Incidentul s-a soldat cu moartea a 38 de persoane.

După ezitări iniţiale preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a adresat în cele din urmă preşedintelui Aliev, dar numai pentru a-şi cere scuze că avionul a fost lovit în spaţiul aerian al Rusiei. "Rusia nu ne-a arătat respectul cuvenit", a declarat pentru DW politologul independent azer Nariman Aliev.

"Prin asta un pilon important al relaţiilor bilaterale s-a prăbuşit", a explicat Rusif Huseinov, fondator al institutului de studii strategice Topchubashov Center din Baku, capitala Azerbaidjanului. "Până acum preşedinţii celor două ţări au discutat mereu direct unul cu altul, dezamorsând conflictele", a explicat el pentru DW. "Azerbaidjanul putea păstra distanţă egală între Rusia şi alte puteri fiindcă avem putere economică din pricina zăcămintelor noastre de petrol şi în plus avem umbrela de securitate a Turciei".

Dar în ultima vreme incidentele diplomatice se înmulţesc. Poliţia rusă a arestat prezumtivi terorişti azeri iar forţele de securitate azere au arestat prezumtivi traficanţi de droguri ruşi. Recent, potrivit mass media, Rusia a atacat instalaţii energetice ale întreprinderii azere SOCAR aflate la Odesa, în sudul Ucrainei.

Potrivit deputatului Ismailzade guvernul azer a ameninţat că va anula interdicţia de export al armelor în Ucraina dacă Rusia va continua cu astfel de bombardamente. "Până acum ţara noastră a livrat doar ajutor umanitar şi generatoare diesel în valoare de 30 de milioane de dolari".

Pe fundalul războiului din Ucraina şi alte foste republici sovietice se distanţează de Rusia

Pentru ţări cum este Azerbaidjanul războiul din Ucraina constituie o "ocazie", consideră Ismailzade. "Prin asta Rusia este ocupată în altă parte. Avem mai mult spaţiu de manevră pentru a ne întări legăturile diplomatice cu alte ţări, inclusiv prin victoria noastră în Nagorno Karabah".

Expertul Huseinov crede că Azerbaidjanul a putut obţine şi plecarea trupelor ruse din Nagorno Karabah pe fundalul războiului din Ucraina. "Mulţi nu credeau că asta este posibil, fiindcă există mitul că atunci când trupele ruse păşesc undeva nu mai pleacă. Dar Rusia a fost probabil suprasolicitată", afirmă el. Trupele ruse trebuiau să fie de fapt  staţionate în Nagorno Karabah până cel puţin la finele anului 2025.

De la debutul invaziei ruse în Ucraina şi alte foste republici sovietice şi-au schimbat atitudinea faţă de Moscova, a declarat pentru DW Dilnoza Ubaidullaeva, profesoară în cadrul Institutului de Securitate Naţională al Universităţii din Camberra, Australia.

De exemplu preşedintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, care i-a cerut public lui Putin, în octombrie 2022, mai mult respect pentru ţara sa.

"Rusia era considerată o superputere, dar apoi Moscova nu a reuşit să cucerească Ucraina în câteva zile, aşa cum era planificat", a explicat Ubaidullaeva. "Ţările din regiune au luat act de asta". În plus sancţiunile internaţionale izolează Moscova şi diminuează prestigiul guvernului rus.

"Politică externă multivectorială" în locul obedienţei faţă de Moscova?

Este adevărat că unele state cum ar fi Kazahstan sau Kârgâstan au devenit în urma sancţiunilor ţări de tranzit şi exportă mărfuri din vest, supuse sancţiunilor, în Rusia. Dar concomitent numeroase foste republici sovietice mizează mai mult pe o "politică externă multivectorială", întreţinând contacte cu diverse ţări, a mai dezvăluit profesoara din Camberra.

"China devine din ce în ce mai importantă. Rusia a devenit partenerul mai mic al acestei ţări", a afirmat Ubaidullaeva. "China nu mai este interesată doar de relaţiile economice. Acum vrea să fie şi un garant al securităţii". În 2023, oraşul chinezesc Xian a găzduit primul summit China-Asia Centrală, la care au luat parte preşedinţii din Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâstan, Tadjikistan şi Turkmenistan.

Totuşi, aceste manifestări ale independenţei cunosc limite, potrivit politologului Aliev. "Ţările noastre au fost timp foarte îndelungat colonii ale Moscovei. De aceea suferim de un sindrom postcolonial", afirmă el. "Preşedinţii fostelor republici sovietice au crescut cu convingerea că Rusia este numărul unu. Se simt legaţi de Moscova. Şi asta se va schimba cel devreme în generaţia viitoare, peste 10-20 de ani".