Grecia este divizată pe tema Israel şi Gaza

"Vreau să le cer scuze acestor oameni. Vreau să transmit Israelului un mesaj de mare prietenie şi calde legături. Israelienii sunt bineveniţi în Grecia şi antisemitismul nu are loc aici", a declarat ministrul elen al Sănătăţii, Adonis Gheorghiadis. El a reacţionat astfel la protestele împotriva turiştilor eleni pe insula Syros din 22.07. 2025.

În acea zi de marţi, aproximativ 300 de demonstranţi au blocat ieşirea din port, în timp ce nava de croazieră "MS Crown Iris", a armatorului israelian Mano, având turişti israelieni la bord, făcea manevrele de acostare. Demonstranţii au fluturat steagul palestinian şi un afiş cu inscripţia: "Opriţi genocidul!", în semn de protest faţă de acţiunile israelienilor în Fâşia Gaza.

Protestul a fost organizat de membri ai unor asociaţii locale şi ai sindicatelor din Syros. Participanţii au vrut să arate că este inacceptabil să le urezi bun venit turiştilor din Israel în vreme ce palestinienii din Gaza mor de foame.

La bordul navei care venea din Rhodos se aflau 1600 de pasageri care plecaseră pe mare duminică, din Israel. Mai mulţi dintre ei au reacţionat cu nemulţumire la protestele din port, unii au fluturat steagul Israelului iar câţiva i-au înjurat pe demonstranţi, scandând "arză-ţi-ar satul", un slogan el extremei drepte israeliene împotriva palestinienilor. În cele din urmă, armatorul a decis ca pasagerii să rămână la bordul navei şi "Crown Iris" a pornit mai departe spre Limassol, în Cipru.

Docherii blochează mărfuri militare destinate Israelului

Astfel de incidente sunt însă relativ rare în Grecia, unde există mai puţine demonstraţii propalestiniene decât în alte state europene. Dar periodic sindicatele elene arată că sunt împotriva războiului când mărfuri militare destinate Israelului ajung în Portul Pireu.

Docheri şi cetăţeni au încercat de pildă pe 16.07. să împiedice descărcarea unor mărfuri militare care urmau să fie reîmbarcate cu destinaţia Israel. Potrivit mass media a fost vorba de nava "Cosco Shipping Pisces", care transporta containere cu materiale, inclusiv oţel îmbogăţit, destinate unor scopuri militare.

Sindicatul docherilor a subliniat că muncitorii nu vor permite "transformarea portului într-o bază de război". Acţiuni similare au avut loc deja în octombrie 2024 şi sindicatul a anunţat că ele vor continua.

Dezbatere privind antisemitismul

Incidentul din Syros a provocat o amplă dezbatere în societatea elenă. Mulţi greci consideră că protestul a avut caraceter rasist calificându-i pe demonstranţi drept "fascişti neruşinaţi". Alţii s-au declarat de partea demonstranţilor. Aceştia susţin că turiştii israelieni care vizitează Grecia ar trebui să se informeze cu privire la masacrul pe care guvernul lor îl săvârşeşte în Gaza.

În context cei aflaţi de partea Israelului îi acuză pe adversarii lor de antisemitism. Şi asta deşi cei mai mari susţinători ai premierului israelian Benjamin Netanyahu sunt forţele de dreapta, foşi radicali de dreapta, care prin tradiţie au fost antisemiţi, dar care acum admiră puterea militară a Israelului. Aceştia privesc între timp Israelul ca pe un aliat puternic, mai ales împotriva Turciei, dar şi în lupta contra musulmanilor, pe care îi acuză că vin în Europa "pentru a submina civilizaţia noastră".

Propalestinieni sunt mai degrabă cei de stânga, care resping vehement acuzaţia de antisemitism. Ei susţin chiar că antisemitismul este în prezent stimulat de acţiunile criminale ale Israelului împotriva populaţiei civile din Gaza.

Mai întâi neutri, apoi preponderent pro-palestinieni

Toate sondajele arată că grecii sunt în marea lor majoritate neutri în privinţa conflictului din Orientul Mijlociu. Dar după 21 de luni de război în Gaza aprobarea pentru acţiunile Israelului dă înapoi. Întrebaţi de Institutul Eteron pe 26.04.2025 pe cine sprijină după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 şi după intervenţia israeliană în Gaza, repondenţii eleni au răspuns în proporţie de 40,9 că "pe nimeni". 30 la sută s-au declarat de partea palestinienilor şi 17,6 la sută de partea Israelului. În noiembrie 2023, imediat după atacul terorist al Hamas asupra sudului Israelului, 34 la sută se declaraseră de partea statului evreu.

Simpatizanţii formaţiunii guvernamentale conservatoare Nea Dimokratia sunt în proporţie de aproape 50 la siută proisraelieni, la fel ca şi simpatizanţii formaţiunii de dreapta Foni Logikis. Social-democraţii formaţiunii PASOK sunt cei mai neutri: 12 la sută proisraelieni, 34 la sută propalestinieni şi restul indecişi. În schimb simpatizanţii tuturor partidelor de stânga, de la comunişti la cele patru partide rezultate din scindarea formaţiunii SYRIZA, sunt propalestinieni, în proporţie de 74-86 la sută.

În plus, există o mare discrepanţă între politica guvernului, pe de-o parte, şi populaţie, pe de alta.

Premierul Kyriakos Mitsotakis este nelimitat şi fără echivoc de partea Israelului. El îl numeşte pe Netanyahu "prieten". L-a şi vizitat în Israel după ce Tribunalul Penal Internaţional a emis mandat de arestare pe numele şefului guvernului israelian. În iunie, înainte de a ataca Iranul, Israelul şi-a dus în siguranţă avioanele civile pe insule greceşti. Avionul guvernamental al lui Netanyahu a fost parcat pe aeroportul din Atena.

Ministrul elen de Externe, Ghiorgos Gherapetritis, s-a străduit în schimb multă vreme să manifeste o poziţie mai echilibrată. El a contactat frecvent conducerea palestiniană şi este un adept al soluţiei celor două state.

Până în prezent guvernul Mitsotakis nu s-a grăbit să semnmeze rezoluţii care cer un armistiţiu urgent în Fâşia Gaza. Rezoluţia a 28 de state care au cerut cu câteva zile în urmă Israelului să pună capăt suferinţelor din Gaza şi să-şi respecte obligaţiile umanuitare faţă de populaţia civilă a fost sprijinită de guvernul de la Atena. Germania în schimb nu se numără printre semnatari.

Pentru opoziţia din Grecia, aflată mai la stânga faţă de Nea Dimokratia, poziţia guvernului este "politic, juridic şi moral greşită", fiindcă tolerează crime împotriva umanităţii şi crime de război. Într-o declaraţie comună de la finele lunii mai şefii grupurilor parlamentare ai SYRIZA, KKE, Plevsis Eleftheria şi Noua Stângă au cerut guvernului să pună capăt cooperării militare cu Israelul.

O relaţie strategică

Strânsa cooperare cu Israelul a debutat cu mult timp înainte ca Mitsotakis să devină premier. Strânsa alianţă dintre Grecia şi Israel a început în 2008, în urma vizitelor reciproce ale premierilor Gheorghios Papandreu şi Benjamin Netanyahu. De atunci toate guvernele elene au mizat pe cooperarea strategică cu Israelul.

Anterior raporturile dintre cele două state au fost mai degrabă distante. Prin tradiţie Atena a fost un prieten apropiat al arabilor, inclusiv al palestinienilor. Grecia a fost în 1947 singura ţară europeană care a votat împotriva fondării Israelului tocmai din pricina legăturilor sale cu lumea arabă.

Chiar dacă Grecia a recunoscut de facto Israelul în 1949, legăturile diplomatice între cele două state au fost stabilite complet abia în 1990. Sub conducerea premierului de atunci Konstantinos Mitsotakis, tatăl lui Kyriakos, Grecia a recunoscut de jure statul evreu, stabilind în acelaşi timp relaţii diplomatice cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei şi cu palestinienii.

Astăzi există relaţii strânse între cele două ţări la toate nivelele, mai ales în cooperarea economică, militară şi energetică. Pentru israelieni, care se dau în vânt după bucătăria şi muzica grecească, învecinata Grecie este o îndrăgită destinaţie de vacanţă. Numeroşi artişti greci sunt frecvent prezenţi pe scenele din Israel. Recent cântăreaţa elenă Glykeria, foarte populară, s-a trezit atacată virulent în Grecia fiindcă nu a renunţat la un turneu în Israel deşi i se ceruse insistent să-l boicoteze.