S-a decis extrădarea lui Plahotniuc în Moldova

O decizie finală va fi luată însă de Ministerul Justiției din Grecia cel mai probabil până pe 29 august, când expiră cele 40 de zile de arest preventiv – termen prevăzut de legislația elenă pentru extrădare. Avocații lui Plahotniuc au insistat în timpul procesului ca și Plahotniuc și bunurile acestuia ridicate în timpul reținerii să fie transmise în Moldova. Ședința privind extrădarea a avut loc în absența oligarhului deținut în penitenciarul Korydallos din Grecia.

Vladimir Plahotniuc, cercetat în Republica Moldova în mai multe dosare penale a fost reținuți pe 22 iulie pe aeroportul din Atena , în timp ce încerca să decoleze spre Dubai împreună cu ex-deputatul moldovean Constantin Țuțu (și el cercetat penal în Moldova, dar solicitat pentru extrădare de către Rusia) și o fostă miss Moldova din Tiraspol. În momentul reținerii, căutatul Plahotniuc avea la el acte de călătorie bulgare, 2670 de euro, un laptop, două telefoane mobile și mai multe suporturi de stocare a datelor digitale. Ulterior, la vila închiriată, au fost găsite mai multe acte de identitate, aproape 155.000 de euro, ceasuri de lux, telefoane mobile etc. De la Țuțu au fost confiscați 1628 de euro și 401 dolari, acte de călătorie românești, un permis de ședere fals, un permis de conducere bulgar fals care ar fi aparținut lui Plahotniuc și două telefoane mobile.

Acțiuni politice sincronizate la Chișinăul cu mesajele lui Plahotniuc din închisoare

În așteptarea extrădării oligarhului, la Chișinău s-au reactivat fruntașii lui Plahotniuc, neatinși de justiția coruptă după fuga lui din țară în 2019 la limita unei lovituri de stat. Aceștia resuscitează partide existente doar pe hârtie și pregătesc revenirea lui Plahotniuc în politică.

Neavând vreo condamnare (chiar și în lipsă) în Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc ar putea candida pentru funcția de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Precedente în acest sens există. Un alt oligarh acum fugar la Moscova, Ilan Șor, a devenit primar de Orhei în iunie 2015 în timp ce avea statut de învinuit în dosarul celor trei bănci devalizate în 2014. Instanța l-a eliberat atunci din arest preventiv, argumentând că, neavând antecedente penale nestinse, nu-l poate lipsi de dreptul de a-și face campanie electorală în condiții egale cu alți candidați.

Pe 6 august 2025, pe un cont atribuit lui Plahotniuc a apărut un mesaj în care oligarhul reținut în Grecia le cere foștilor săi „colegi din Guvern și Parlament, foștilor și actualilor primari, consilieri, funcționari publici și susținători ai anilor trecuți” să se unească și să creeze „un front puternic” care să răstoarne actualul guvern.

Pe 11 august, Dumitru Diacov, fondatorul Partidului Democrat din Moldova, prin intermediul căruia Plahotniuc a capturat instituțiile statului în perioada 2015-2019, a scris o postare în care se declară „convins că majoritatea activiștilor ce reprezintă astăzi PSDE, Respect Moldova și Partidul Democrat Modern (formațiuni cu fruntași din fostul PDM – n.n.), doresc să revină la PDM-ul clasic”. Diacov a precizat că discuții în acest sens deja au avut loc. Și, mai spune Diacov, „socialiștii europeni trebuie să aibă un partener serios în viitorul parlament de la Chișinău”.

A doua zi, pe 12 august 2025, într-o conferință de presă, Vladimir Cebotari, unul dintre oamenii cei mai apropiați ai lui Plahotniuc și Boris Foca, liderul din acte al Partidul Democrat Modern (fostul „Pro-Moldova, creat de Andrian Candu, finul lui Plahotniuc) au anunțat că Partidul Democrat Modern din Moldova va participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Cei doi au făcut apel la foștii colegi să se unească și nu au exclus posibilitatea ca Plahotniuc să se regăsească pe lista electorală a acestui partid.

Subtilități importante

Conform legislației moldovenești, listele cu candidați ale partidelor pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie pot fi modificate până pe 28 august. Doar că noile reglementări obligă fiecare candidat din listă să fie prezent fizic la CEC și să semneze personal. Asta înseamnă că, dacă Plahotniuc nu va ajunge fizic în Moldova până pe 28 august, acesta nu va putea fi inclus în vreo listă electorală pentru alegerile parlamentare și va urma strict cursul juridic al dosarelor penale în care este învinuit.

După pronunțarea deciziei Curții de Apel din Atena, Plahotniuc a transmis pe rețele un mesaj audio, în care a spus că avocații săi „depun toate eforturile pentru urgentarea extrădării” lui în Moldova. El mai spune că intenționa să se întoarcă în Moldova chiar înainte de reținerea sa în Grecia – voia să înregistreze un interviu video, după care să ia avionul spre Chișinău. „Planificam să mă prezint deschis în fața justiției moldovenești și să combat toate acuzațiile care mi-au fost înaintate, însă din cauza unor circumstanțe, revenirea mea a fost zădărnicită și eu, deocamdată, am rămas blocat la Atena”, spune Plahotniuc.

Absenţa unei condamnări în lipsă, îl avantajează pe Plahotniuc

Deși figurează ca învinuit în patru dosare penale mari, doar unul a fost transmis în judecată până acum – cel referitor la frauda bancară. Când va ajunge în Moldova, oligarhul va fi în mod sigur dus la penitenciar, a confirmat președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman. Pe numele său au fost emise patru mandate de arestare. Nu are însă vreo condamnare și, deci, poate candida la funcția de deputat. Iar precedentul creat în 2015 în cazul Șor îi oferă speranța că ar putea fi lăsat în libertate în perioada campaniei electorale, ca să beneficieze inclusiv de dreptul de a face agitație electorală.

Întrebată în februarie 2025 de ce doar un dosar în care este vizat oligarhul Plahotniuc a fost trimis în judecată, șefa de atunci a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a răspuns că resursele limitate ale procuraturii trebuie gestionate eficient și că inițierea mai multor procese în lipsa inculpatului ar putea complica inutil procedurile. „El e fugar și atunci ne întrebăm care e consecința dacă trimitem încă cinci dosare în judecată în privința lui? Cel trimis deja are peste un miliard de lei sechestrați. Când trimiți un dosar în judecată, chiar și în lipsa lui, complică lucrurile, pentru că ajungem în judecată și se poate amâna ședința pentru că avocații fugarului nu vin. Practic, când ne gândim cum să concentrăm resursele Procuraturii și judecătorilor, care e sensul să trimiți foarte multe dosare în privința unui fugar, când deja pe dosarul pe care l-am trimis ar putea fi garantată o pedeapsă de 15 ani de închisoare?” – explica Dragalin.

În septembrie 2024, tot Veronica Dragalin spunea că moldovenii ar trebui să se bucure că marii jefuitori de țară au fugit din Moldova: „După mine, faptul că ei sunt fugari - aceasta este un lucru pentru care ar trebui să batem din palme. Eu nu știu de ce noi suntem așa de revoltați că „of, îs fugari”. Foarte bine că s-au dus de la noi din țară, foarte bine că stau foarte departe. Eu înțeleg că și de la distanță fac careva chestii, dar bine că au plecat de aici. Este un lucru de fapt foarte bun. Ar trebui să fim mai focusați pe ceea ce este aici azi, cum să ne asigurăm că fondurile în ziua de azi nu sunt delapidate, nu se fură. Lasă-i pe dânșii să stea într-un ungher în Rusia sau în altă țară care… Deci ei nu au libertatea pe care o avem noi. Nu pot să se ducă la mare sau altceva”. În februarie 2025, Veronica Dragalin a demisionat la finalul unui conflict latent cu conducerea de vârf a țării, care a acuzat-o de performanțe modeste în combaterea corupției. A fost elaborat chiar și un proiect de lege care prevedea desființarea Procuraturii Anticorupție, fapt ce a determinat, în cele din urmă, demisia Veronicăi Dragalin.