Süddeutsche Zeitung: Orașul în care zilnic veneau urșii

Metodologia monitorizării animalelor nu dă mereu rezultate foarte precise, dar un lucru este clar: România are cel mai mare efectiv de urși bruni din Uniunea Europeană și, după Rusia, din partea aceasta de lume. Conform diferitelor estimări, în Carpați, îndeosebi în zona de curbură, între Harghita și Argeș, trăiesc între 7.500 și 13.000 de exemplare.

Anual, câteva mii de apeluri la numărul de urgență 112 semnalează apariția unor urși în zone locuite. Site-ul Adevărul.ro, care citează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), arată că, dacă în 2020 au fost înregistrate până la 1.750 de apeluri, în 2023 au fost recepționate peste 7.500. Statisticile mai spun că, în ultimii 20 de ani, au fost ucise de urși 26 de persoane.

Urșii alungaseră turiștii din Băile Tușnad

O bună parte din populația acestor mamifere nu mai dispune de habitatul natural adecvat. De ani de zile, relatează Süddeutsche Zeitung, într-un reportaj realizat la Băile Tușnad, în România „se poartă dezbateri aprinse între politicieni, localnici și ecologiști despre cum ar trebui gestionată prezența urșilor”. O soluție găsită de guvern este creșterea cotei de vânătoare: 481 de urși pot fi împușcați anual (față de 140 în 2022) – deși au existat voci din lumea politică, atât centrală, cât și locală, în special primari din zonele montane, care au pledat chiar pentru vânătoare liberă.

Indiferenți la frământările oamenilor, după cum spune chiar titlul articolului publicat de ziarul bavarez, „urșii vin zilnic”. Așa se întâmpla și la Băile Tușnad, stațiune balneară și montană situată pe un coridor ecologic esențial pentru deplasarea urșilor, unde „nu poți ocoli urșii”, dar „se poate trăi bine împreună, în ciuda pericolului”. În urmă cu cinci ani, lucrurile stăteau diferit: zilnic ajungeau aici 15 urși și din ce în ce mai puțini turiști. Acum, urșii mai pot fi văzuți cel mult pe panourile cu magneți suvenir.

De ce vin urșii la oraș?

Când a fost ales, actualul primar Zsolt Butyka a căutat soluții pentru a păstra urșii în regiune, dar a-i ține departe de oraș. „Primul pas: pomii fructiferi, care atrag urșii, mai ales toamna, au fost tăiați din oraș.” A ordonat tunderea drastică a arbuștilor din spațiile publice. Ideea era ca urșii să nu se mai poată ascunde în oraș. Mai apoi, a format o echipă de intervenție, alături de un medic veterinar, un pădurar și polițiști, care se poate ocupa direct de animalele periculoase.

Întrebarea pe care și-au pus-o și reporterii SZ este: „De ce vin urșii în oraș?”. Răspunsul dat de biologi este că animalele nu mai au spații de retragere: „Urșii nu mai au aproape niciun loc unde să trăiască fără a da peste oameni”, explică biologul István Imecs, al cărui ONG îl sprijină pe primar în efortul de a împăca oamenii și animalele. E drept că, „dacă un urs revine în oraș în mod repetat, în ciuda relocării și a intervențiilor, este eutanasiat”. În ultimii patru ani, au fost cinci astfel de cazuri la Băile Tușnad.

În plus, ursul e ca omul: îi dai pizza, mai vine. Turiștii îi hrăneau, iar resturi de mâncare se găseau oricum din belșug în coșurile de gunoi și în tomberoane – „un bufet deschis pentru urși”. Astăzi, orașul are coșuri speciale, securizate, „greoaie, cu o fantă îngustă, imposibil de accesat de labele unui urs”. Localnicii au montat garduri electrice la curți, pe pereții caselor, în fața prăvăliilor.

Soluțiile de care alții nu par interesați

Traseele urșilor sunt monitorizate prin camere video și GPS, cu ajutorul unei aplicații proprii, care permite localnicilor să alerteze cu privire la prezența unui animal. Cei mai mulți se apropie de Băile Tușnad, dar ocolesc orașul. Sunt 90.000 de euro, proveniți din donațiile unor ONG-uri, foarte bine investiți, până la urmă: „Dacă în 2021 au fost 237 de apeluri de urgență privind urși văzuți în oraș, în 2024 au fost doar 14. Pagubele produse de urși la garduri, grădini și case au scăzut practic la zero. Și, în plus, percepția localnicilor s-a schimbat: mulți nu mai văd urșii ca pe niște dușmani, ci ca pe o resursă. Turiștii vin din nou – și vin tot pentru urși”, scrie ziarul care apare la München.

Iar biologul István Imecs subliniază importanța urșilor pentru ecosistem: mănâncă fructe și le împrăștie semințele, curăță pădurea fiind necrofagi, țin sub control populația de erbivore slăbite sau îmbătrânite. „Ce se întâmplă în absența urșilor se vede în alte țări europene: acolo trebuie împrejmuite pădurile, ca să nu fie distruse de căprioare”.

La Băile Tușnad s-a demonstrat că problema urșilor poate fi gestionată. „Dar, deși în România sunt multe localități cu probleme similare, niciun alt primar nu l-a contactat pe Butyka pentru sfaturi”, conchide Süddeutsche Zeitung.