Rusia: Pedepse pentru cei ce accesează conținut "extremist"

Vineri, Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, a aprobat o nouă lege a cenzurii, care introduce amenzi pentru oricine este prins căutând sau accesând conținut etichetat oficial drept ”extremist”. Legea va intra în vigoare după ce va fi semnată de președintele Vladimir Putin.

Actul normativ prevede și sancțiuni pentru promovarea serviciilor VPN, acele instrumente care maschează identitatea online și permit accesul la site-uri blocate, de care mulți ruși depind pentru a ocoli cenzura guvernamentală și a accesa informații pe care regimul vrea să le țină departe de cetățeni.

Pe 22 iulie, după ce camera inferioară a legislativului rus, Duma de Stat, a adoptat legea, un mic grup de persoane a protestat în fața sediului parlamentului - pentru prima dată după mult timp. Una dintre pancarte spunea: ”Pentru o Rusie fără cenzură. Orwell a scris o distopie, nu un manual”. Poliția l-a reținut rapid pe bărbatul care o purta. 

Romanul distopic ”1984” al lui George Orwell, publicat în 1949, este interpretat pe scară largă ca un avertisment împotriva guvernării totalitare, inspirat de represiunea pe care autorul a observat-o în nazism și stalinism.

În aceeași zi, un alt protestatar a fost Boris Nadejdin, singurul posibil candidat liberal la alegerile prezidențiale din 2024, a cărui candidatură a fost însă refuzată de comisia electorală care trebuia să o înregistreze. ”Prima etapă a fost interzicerea site-urilor. Acum interzic oamenilor să caute pe internet. Asta e deja aproape de crima de gândire”, a comentat Nadejdin pentru DW, făcând aluzie la același roman al lui Orwell și la tema sa centrală: pedepsirea cetățenilor pentru că gândesc diferit față de stat. 

Ce înseamnă "conținut extremis" în Rusia?

Sunt zeci de legi care instituie diverse grade de cenzură, adoptate de Duma de Stat înainte și după invazia rusă la scară largă în Ucraina, din 2022. Aceasta nouă iese, însă, în evidență prin duritate. Simpla căutare în online a unor așa-numite ”materiale extremiste” va fi considerată de acum o contravenție administrativă, sancționabilă cu o amendă de până la echivalentul a 55 de euro. Până acum erau sancționate doar interacțiunile cu materialele interzise sau postarea unui comentariu critic pe rețelele sociale.

Există o listă a Ministerului Justiției care specifică ce anume intră în categoria materialelor ”extremiste”. Aceasta conține în prezent peste 5000 de titluri. Oficialii și parlamentarii susțin că legea se adresează celor care caută în mod sistematic conținut interzis, nu cetățenilor obișnuiți care îl accesează ocazional, dar nu au oferit nicio clarificare cu privire la ce înseamnă căutarea ”sistematică”.

Registrul include pliante, broșuri, cărți, ziare, filme, videoclipuri, lucrări de artă vizuală și cântece. Teoretic, ar trebui să cuprindă doar conținut care incită la ură interetnică, precum și scrierile liderilor Partidului Național-Socialist Muncitoresc din Germania sau ale partidului fascist italian. În realitate, lista include și lucrări care critică guvernul rus sau iau poziție împotriva autorităților.

Un exemplu este cartea publicată în 2002 de fostul ofițer FSB Alexander Litvinenko, intitulată ”Gruparea criminală Lubianka”. În volumul de non-ficțiune, dezertorul Litvinenko, ucis prin otrăvire de serviciile secrete rusești, susținea că acestea ar fi organizat mai multe atacuri teroriste, printre care atentatele cu bombă din blocurile de locuințe din Moscova, din 1999, pentru a-l propulsa pe Vladimir Putin la putere.

Lista neagră mai include și materiale provenite de la Martorii lui Iehova, o mișcare religioasă pe care Rusia a desemnat-o drept ”extremistă” în 2017. În 2023, jurnaliștii publicației independente ruse 7x7 au relatat că lista materialelor ”extremiste” crește anual cu sute de noi titluri. Între 2011 și 2022, au fost deschise peste 15.000 de dosare administrative pentru distribuirea de conținut catalogat drept ”extremist”, o medie de 1300 de cazuri pe an, majoritatea soldate cu amenzi de până la aproximativ 50 de euro.

Un număr tot mai mare de "extremiști"

Legea a stârnit un val larg de indignare publică. Chiar și voci tradițional pro-Kremlin au postat mesaje critice pe rețelele sociale. Margarita Simonian, de exemplu, redactor-șef al postului RT, controlat de statul rus, s-a plâns că noua lege ar împiedica-o să investigheze și să ”demaște” organizațiile extremiste.

De la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, autoritățile au adăugat zeci de personalități și organizații critice față de război pe lista ”extremiștilor” și a ”teroriștilor” interziși. Printre aceștia se numără scriitori, muzicieni, jurnaliști și bloggeri populari, între care scriitorul Boris Akunin sau prezentatorul TV Alexander Nevzorov. 

Meta, compania din spatele Facebook și Instagram, a fost declarată ”extremistă” în martie 2022, după un anunț conform căruia compania va permite pe platformele sale postări care susțin uciderea soldaților ruși - lucru pe care Rusia l-a considerat drept ”rusofobie”. 

Serghei Boarski, vicepreședinte al Dumei de Stat din partea partidului conservator de guvernământ Rusia Unită, fidelă liderului de la Kremlin, a încercat să liniștească cetățenii în această săptămână, susținând că folosirea rețelelor sociale ale Meta sau căutarea materialelor create de persoane declarate extremiste nu vor fi pedepsite. Potrivit lui, amenzile se vor aplica doar căutărilor de conținut clasificat oficial drept ”extremist”. 

În realitate, este greu de prezis cum va aplica poliția rusă noua lege. ”Totul va depinde de persoana în uniformă care a primit sarcina de a interpreta vinovăția ta”, a declarat Dmitri Zair-Bek, șeful proiectului juridic pentru drepturile omului Pervy Otdel, pentru DW. Este probabil ca, așa cum se întâmplă deja, telefoanele rușilor să fie verificate tot mai des în timpul controalelor la frontieră.

Un alt scenariu posibil ar fi ca Rusia să adopte tipul de practici de poliție folosite în țara vecină Belarus. Acolo, platformele precum Instagram, X și YouTube, blocate în Rusia, sunt accesibile dar este interzisă abonarea la anumite canale.

”Cenzura în Belarus există în spațiul fizic: poliția cere să verifice telefoanele cetățenilor în trenuri și în cămine studențești. Refuzul este aproape imposibil”, a precizat Dmitri Navoșa, cofondator al publicației internaționale de sport Tribuna.com, pentru DW. Accesul la site-ul său nu este restricționat în Belarus, dar site-ul a fost etichetat ca extremist după ce Navoșa a vorbit în repetate rânduri împotriva liderului autoritar belarus Aleksandr Lukașenko și a reprimării violente a protestatarilor în 2020.

Ca urmare a etichetei de extremism, vizitatorii site-ului de sport riscă să fie sancționați doar pentru că îi accesează conținutul. 

Cel puțin 10.000 de prizonieri politici

De la începutul invaziei sale la scară largă în Ucraina, Rusia a înăsprit sever restricțiile asupra libertății de exprimare, interzicând, de exemplu, răspândirea a ceea ce consideră ”informații false” despre război și extinzând desemnarea drept ”agent străin” pentru instituțiile și organizațiile considerate politic active cu ajutor din partea unor finanțatori externi.

În primăvară, Comitetul de Investigații al Rusiei, agenția guvernamentală cu atribuții în materie de anticorupție, a raportat că, din 2022, fuseseră deschise 605 dosare în temeiul a două noi articole din Codul Penal: unul pentru răspândirea de ”știri false” despre armata rusă și altul pentru ”discreditarea” forțelor armate. 

În baza acestor legi, cetățeni ruși au fost amendați sau închiși pentru că au numit acțiunile Rusiei în Ucraina ”război”, în loc de ”operațiune militară specială”, așa cum impune discursul oficial, dar și pentru postări pe rețelele sociale despre evenimente precum uciderea civililor din orașul ucrainean Bucea de către soldați ruși.

La sfârșitul anului 2024, organizația pentru drepturile omului Memorial a raportat că cel puțin 10.000 de prizonieri politici se aflau în detenție în întreaga Rusie. Odată ce Putin va semna această nouă lege, numărul persoanelor pedepsite pentru exercitarea libertății de exprimare ar putea crește semnificativ.