România e deja pe harta noii ordini mondiale de la Beijing?

Foștii șefi de guvern, Viorica Dăncilă și Adrian Năstase au fost invitați la cea mai mare paradă militară organizată vreodată de China, în semn de recunoștință față de felul în care au colaborat cu Beijingul, dar și simbolic pentru a arăta că și România e acolo. Cei doi fac parte din fotografia oficială făcută cu invitații importanți din tribune.

Victor Ponta, cel care în 2013 a vrut să ridice nivelul relațiilor bilaterale la nivel de parteneriat strategic, a lipsit. Poate pentru că s-a lăudat mult și a făcut puțin, în parte din pricina piedicilor puse de președintele de atunci, Traian Băsescu. Deși, Băsescu a fost de două ori la Beijing în 2006 și 2008 și l-a primit pe Xi Jinping în 2009, pe când Xi era vicepreședintele Chinei.

Relațiile România–China în timpul Războiului Rece

Imediat după căderea comunismului, chinezii au fost reticenți față de noul drum al țării, dar mai ales față de instalarea lui Ion Iliescu în fruntea României, fiindcă noul lider venea pe filieră rusească, iar Beijingul a privit Moscova multă vreme cu neîncredere.

De altfel, China și România au fost aliați în tacticile de ieșire de sub hegemonia URSS în cadrul blocului comunist, dar bineînțeles cu rămânerea în dictatură. În 1968, când România s-a opus invaziei Cehoslovaciei și aștepta măsuri de retorsiune din partea Moscovei, Beijingul a susținut Bucureștiul și a amenințat subtil Moscova. Ceaușescu a făcut 8 vizite în China, iar cele două state aveau relații privilegiate.

Anii ’90 și consolidarea cooperării

După 1989, primul oficial de rang înalt care a ajuns la Beijing a fost Adrian Năstase, care încearcă să-i convingă pe chinezi că prea multe nu s-au schimbat în politica la vârf a României. Totuși, abia în 1997 are loc vizita în China a preşedintelui Emil Constantinescu, după ce, în acelaşi an, România fusese vizitată de omologul acestuia Jiang Zemin, care putea recita toate cele 98 de strofe ale Luceafărului în limba română. Zemin spera atunci că „România va deveni cel mai important partener al Chinei în Europa”.

Apoi, în perioada guvernării Năstase (2000-2004), fostul premier merge de trei ori în China, semnează o serie de acorduri și încearcă să facă din România cel mai avansat parter politic și economic din Estul Europei.

În 2004, Ion Iliescu îi organizează omologului său chinez Hu Jintao o primire somptuoasă și semnează împreună Declaraţia Comună pentru un Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare. În primii 25 de ani după căderea lui Ceaușescu, au fost înregistrate 24 de vizite chineze în România la nivel de miniștri de externe sau șefi de stat și 40 de vizite românești în China, potrivit unei statistici pe care a făcut-o Adrian Năstase.

Interese divergente și afaceri strategice

Se subînțelege că România era mult mai interesată decât China de menținerea unei relații solide și că o parte a sistemului de stat din România era dornică să rămână pe această axă București-Beijing. Nu e clar dacă cei care mizau pe China erau aceiași care mizau pe Rusia sau dacă nu cumva cele două grupări au început să se suprapună mai târziu.

În orice caz, deși președintele Klaus Iohannis nu a avut parte de o vizită de stat în China precum predecesorii săi, relațiile au continuat să avanseze discret: în 2019, a fost deschisă la București o filială a Bank of China, iar în 2023, premierul Marcel Ciolacu pune pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Țării cererea grupului chinez Lenovo, cel mai mare producător de PC-uri din lume de a investi în România. CSAT dă cu dezinvoltură acest aviz, cu toate că americanii au descoperit cum datele de pe aceste computere care au intrat în utilizarea administrației SUA erau mai târziu prelucrate în China.

Nu e prima fandare de acest fel a României, în 2013, guvernul Victor Ponta încheie un memorandum secret prin care compania Huawei putea intra în domenii strategice. Și tot Ponta vrea să le dea chinezilor construirea reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Apoi, între 2018-2019, în mandatul de prim-ministră al Vioricăi Dăncilă, ea își aduce la cabinet oameni dedicați sistemului cu relații preferențiale la Beijing, continuând în acest fel calea chineză deschisă de predecesorii ei.

Semnificații simbolice și controverse politice

Președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, șeful PSD Sorin Grindeanu, ministra de Externe Oana Țoiu au spus că foștii prim-miniștri Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au fost invitați la parada de la Beijing în calitate de persoane private. Această delimitare e bună, fiindcă așa cum spune Oana Țoiu, „invitația indică o intenţie de a arăta influenţa asupra României”, iar „România nu este şi nu poate fi reprezentată de politicieni care se aşază onoraţi în poză lângă Putin astăzi”.

Poate că, într-un fel, onorabilitatea României e salvată de aceste declarații, dar în același timp prezența celor doi oficiali e consemnată peste tot, mai ales că apar și în poza de familie. E o prezență simbolică, iar chinezii sunt cei mai sofisticați în manevrarea simbolurilor.

Practic, România a fost introdusă în acest fel pe harta noii ordini mondiale pe care au proiectat-o Vladimir Putin și Xi Jinping la Beijing.