Republica Moldova, în patru fotografii preelectorale

Încotro se va duce Republica Moldova după votul din alegerile parlamentare de duminică, 28 septembrie? Tageszeitung, ziarul de centru-stânga progresist din Berlin, i-a dat în acest sfârșit de săptămână spațiu de exprimare politologului Andrei Curăraru, cofondator al think tank-ului WatchDog.md din Chișinău, care consideră scrutinul un moment de Quo vadis pentru Moldova.

În lipsa unei majorități parlamentare proeuropene, președinta Maia Sandu nu va putea duce de una singură reformele iar Moldova ar risca să alunece pe urmele Georgiei: ”Un regim autoritar, unde partidul de guvernământ ignoră total statul de drept, unde societatea civilă nu mai are nicio garanție și unde dependența de Rusia este mai mare ca oricând”, explică politologul.

Dezinformare, voturi cumpărate, nostalgii

Pentru a vedea împlinit un astfel de derapaj al Moldovei, Moscova luptă cu armele a ceea ce se numește în ziua de azi ”războiul hibrid”. Curăraru identifică cinci narațiuni principale ale dezinformării rusești: guvernarea este coruptă, integrarea europeană e o iluzie, Moldova provoacă Rusia și riscă războiul, valorile tradiționale vor fi distruse de UE, iar exporturile spre Rusia contează mai mult decât piața europeană. ”Am numărat până la 100 de narațiuni recurente”, precizează Curăraru.

Pe de altă parte, dezinformarea este dublată de cumpărarea de voturi. Anul trecut, amintește expertul moldovean intervievat de ziarul berlinez apropiat cercurilor ecologiste germane, 140.000 de voturi ar fi fost obținute în schimbul unor sume între 20 și 50 de euro: ”Consider realistă estimarea că din Rusia au venit circa 100 de milioane de dolari pentru propagandă și cumpărare de voturi”.

Strădaniile Moscovei funcționează deoarece cheia propagandei stă în nostalgia pentru fosta Uniune Sovietică: ”Mulți oameni văd Rusia ca pe un frate mai mare, care vrea să ne ajute, și cred aceste povești (...) Dacă le-ai spune oamenilor din Germania că Rusia ar furniza gaze gratuite, probabil că ar fi mai puțin înclinați să creadă. Dar în Moldova nostalgia e puternică”. Experții din UE ajunși la Chișinău sunt adesea șocați de amploarea dezinformării și de sumele de bani care intră în Moldova, observă politologul citat de taz.

Telegram și Facebook, prea mari și arogante pentru Moldova

Dacă în România s-a lucrat masiv pe TikTok, moldovenii sunt mai ușor de abordat prin Telegram și chiar Facebook. Posturile de televiziune interzise pentru că glorificau războiul din Ucraina s-au mutat pur și simplu pe internet iar posibilitățile de a reacționa sunt limitate și costisitoare.

Din nefericire, punctează Curăraru, colaborarea cu platformele online este din ce în ce mai dificilă, odată cu schimbările politice de la Washington: ”În ultimele șase luni am raportat la Meta publicitate politică neetichetată în valoare de peste jumătate de milion de euro. Cele mai multe dintre rapoarte au rămas fără răspuns (...) O țară mică precum Moldova nu are putere de negociere în fața acestor platforme, ale căror bugete sunt adesea mai mari decât propriul nostru PIB”.

Curăraru rămâne prudent optimist: ”Încă există o mică șansă pentru victoria taberei proeuropene. Cheia este mobilizarea diasporei, așa cum s-a întâmplat și la precedentele alegeri”.

”O alegere de destin”

Despre ”brațul lung întins de Moscova spre Moldova” scrie și Süddeutsche Zeitung, care, într-un reportaj documentat în Găgăuzia și în stepa Bugeacului, evocă ”minciuni, mită, jaf bancar” drept instrumente prin care ”Rusia încearcă să forțeze țara europeană să i se alăture”.

Cotidianul bavarez califică scrutinul parlamentar din 28 septembrie ca ”o alegere de destin” în plin ”război hibrid de uzură”, în care, în cuvintele analistului politic Valeriu Pașa,”manipularea votanților a devenit o adevărată industrie”.

Exemplele abuzului sunt numeroase. În Găgăuzia, mii de cetățeni au primit bani direct din Rusia iar figura centrală a mecanismului este oligarhul Ilan Șor, responsabil pentru ”jaful secolului” din 2014, când un miliard de dolari a dispărut din băncile moldovenești. Politicianul dat în urmărire patronează, de la distanță, din exil, execuția misiunilor rusești - de la cumpărarea protestatarilor, la recrutarea de influenceri putiniști și răspândirea propagandei Kremlinului.

Cei care, la Chișinău, la Taraclia sau în Găgăuzia, încearcă să demonteze propaganda rusă sunt insultați online sau agresați verbal pe stradă. Iar ”când explodează drone rătăcite ale atacurilor rusești din Ucraina, unii se fac că nu văd, alții spun că Putin nu ar face așa ceva niciodată”. La Taraclia, explică o jurnalistă locală, ”oamenii consumă în special media în limba rusă, care difuzează un singur narativ: că tot răul vine dinspre UE și că aderarea va distruge agricultura și identitatea țării. Majoritatea populației nici nu crede că Rusia a atacat Ucraina”.

La manipulare se adaugă problemele economice, criza energetică și consecințele pandemiei. Toate sunt puse în cârca actualei guvernări pro-europene. Dar „este și în interesul Europei ca Moldova să adere curând la UE. Până la urmă, și aici este vorba de securitatea continentului”, a explicat la Chișinău, pentru Süddeutsche Zeitung, vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

”La un Nistru distanță de război”

Cu o săptămână înaintea alegerilor pentru Legislativul de la Chișinău, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sancționat politicieni proruși din Republica Moldova și a impus sancțiuni ”persoanelor care destabilizează Moldova în interesul Moscovei”, notează Die Welt. Sunt 11 nume pe listă, între cei vizați se află și Evghenia Guțul, guvernatoarea regiunii autonome Găgăuzia, sprijinită de Moscova pentru a deveni adversara președintei Sandu. Ziarul berlinez îl citează pe președintele de la Kiev care susține că ”Ucraina sprijină Moldova și suntem interesați de stabilitatea vecinului nostru, de succesul Moldovei”.

De altfel, doar firul Nistrului desparte Moldova de război, după cum remarcă, chiar din titlul unui reportaj, cel mai citit ziar quality al Germaniei, conservatorul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Un Nistru pe care patrulează ambarcațiuni ucrainene de supraveghere fără echipaj în vreme ce pe maluri lumea stă la plajă. Cu această imagine, jurnalistul și scriitorul Alexandru Bulucz descrie contextul vizitei sale de început de septembrie la Chișinău și în satele din jur.

Tensiunea dintre apropierea de UE și presiunea Rusiei se simte nu doar în politică și în manifestările electorale, dar și în viața de zi cu zi, în casele localnicilor. Oamenii de aici păstrează amintirile persecuțiilor și represiunilor sovietice, inclusiv prin icoane sau cărți în care limba așa-zis ”moldovenească” a fost scrisă în caractere chirilice. Sunt case în care, astăzi, se aude ”când Rusia bombardează blocuri în Odesa” iar bunicile au învățat să distingă pe nevăzute sunetul unei rachete de zgomotul unei drone.

Istoria, fără dictate de la Kremlin

Pentru cititorii germani, Bulucz punctează: ”RSS Moldovenească a fost o construcție sovietică destinată să asigure dominația rusă prin reprimarea influențelor românești. A rezultat o separare artificială de România (...) Ortodoxia moldovenească era persecutată de politica religioasă sovietică pentru că era considerată prea influențată de români. Biserici au fost închise și transformate în depozite sau muzee, preoți arestați, deportați sau executați. În timpul represiunii staliniste, și credincioșii au fost etichetați drept contrarevoluționari și deportați în Siberia. Politica de rusificare a subordonat treptat ortodoxia moldovenească Patriarhatului de la Moscova”.

Informația poate fi de folos și altora care au rătăcit printre mesajele propagandistice lecțiile de istorie.

Pe un zid, reporterul ziarului preferat al creștin-democraților germani a găsit un mesaj care îi oferă ocazia unei scurte concluzii înaintea apropiatelor alegeri. Scrie acolo: ”Tineretul iubește Moldova”. Sub mesaj, cineva a completat: ”Unită cu România”. Și, conchide Bulucz, ”între independență, unionism și a treia cale, aderarea la UE, se joacă viitorul (...) Miza alegerilor: dacă se continuă drumul proeuropean sau dacă revine influența Rusiei”.