Recunoașterea Palestinei: Dilema Germaniei

Știrile din Orientul Mijlociu se succed cu repeziciune. În weekend au apărut videoclipuri difuzate de grupările teroriste Hamas și Jihadul Islamic, care arată ostatici complet înfometați în Fâșia Gaza. Persoanele respective sunt ținute captive de Hamas, conducătorii de facto ai Fâșiei Gaza, organizație clasificată drept teroristă de către SUA, UE, Germania și alte state. Gruparea islamistă militantă și simpatizanții săi au răpit ostaticii în timpul atacului sângeros asupra Israelului din 7 octombrie 2023.  

Între timp, potrivit relatărilor presei, premierul israelian Benjamin Netanyahu ar intenționa să ocupe întreaga Fâșie Gaza pentru a elibera cei aproximativ 50 de ostatici rămași. În același timp, foametea și moartea continuă să afecteze populația civilă palestiniană din Gaza.  

Cancelarul federal Friedrich Merz s-a declarat șocat de imaginile apărute. ”Hamas chinuie ostaticii, terorizează Israelul și își folosește propria populație din Fâșia Gaza drept scut uman”, a comentat pentru ziarul Bild șeful Guvernului german.  

Președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe platforma X despre o ”lip­să de umanitate fără margini” din partea Hamas. Liderul de la Paris a subliniat că eliberarea imediată a tuturor ostaticilor încă deținuți în Fâșia Gaza reprezintă ”prioritatea absolută” pentru guvernul său. De partea sa, Merz a insistat, în Bild, că Hamas ”nu trebuie să mai joace niciun rol în viitorul Gazei”. Macron s-a exprimat într-un mod similar.  

Franța și Germania, direcții diferite în chestiunea Palestinei  

În privința recunoașterii unui stat palestinian, Franța și Germania urmează direcții diferite. Macron a anunțat recent că dorește să recunoască statul palestinian cu ocazia dezbaterilor de la Adunarea Generală a ONU din septembrie. Israelul a condamnat imediat acest anunț al Franței care ”răsplătește terorismul”, cum a transmis prim-ministrul Benjamin Netanyahu.  

Cu toate acestea, și Marea Britanie dar și Canada intenționează acum să se alăture inițiativei Franței, ceea ce înseamnă că trei dintre influentele state membre ale grupului națiunilor puternic industrializate, G7, susțin această direcție. Alte țări ale Uniunii Europene au anunțat, de asemenea, că vor face un pas similar.  

Guvernul federal german, în schimb, nu are deocamdată în plan o astfel de recunoaștere, pe care ar considera-o justificată doar ca rezultat al unui proces de negocieri.  

Este Palestina un stat?  

Pentru ca un stat să poată fi desemnat ca atare, trebuie să îndeplinească trei criterii fundamentale, explică pentru Deutsche Welle juristul internațional Aaron Dumont de la Institutul pentru Drept Umanitar și Menținerea Păcii din cadrul Universității din Bochum.  

Aceste criterii sunt: un teritoriu bine delimitat, o populație stabilă și un guvern care exercită autoritatea de stat. ”Două dintre cele trei criterii sunt cu siguranță îndeplinite. Ce e problematic este exercitarea autorității statale. S-ar putea spune că aceasta nu există încă, în cazul Palestinei. Și, prin urmare, nu există încă un stat propriu-zis”.  

Printre juriștii specializați în drept internațional, definiția recunoașterii unui stat este controversată. Experta în Orientul Mijlociu Muriel Asseburg, de la Stiftung Wissenschaft und Politik, a precizat pentru DW că o posibilă recunoaștere a Palestinei de către alte state nu ar avea, cel puțin inițial, un impact practic major asupra vieții de zi cu zi a oamenilor din regiune. Chiar și în prezent, unele state întrețin relații diplomatice directe cu Palestina, reprezentată de Autoritatea Palestiniană. Preşedintele Mahmoud Abbas a anunţat deja în 2013 că nu va mai vorbi în viitor de Autoritatea Palestiniană ci de statul Palestina. Abbas, în vârstă de 89 de ani este însă controversat în rândul propriului popor. Guvernul său, Fatah, recunoaşte statul Israel. În schimb, în Fâşia Gaza, gruparea radical-islamistă Hamas, care răspândeşte frică şi teroare, nu recunoaşte statul israelian.

Recunoașterea este complicată și de faptul că granițele dintre Israel și teritoriile palestiniene nu sunt clar stabilite, la fel ca și de statutul Ierusalimului de Est, o cauză în dispută. Israelul controlează de facto, prin ocupaţia sa, mari teritorii aflate sub administraţia Autorităţii Palestiniene. Curtea Internaţională de Justiţie a calificat ocuparea teritoriilor palestiniene - Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza - drept ilegală. 

Politologul Muriel Asseburg analizează, în interviul DW: ”Recunoașterea unui stat Palestina ar transmite mesajul că nu doar susținem teoretic o soluție cu două state, ci vrem să contribuim activ la crearea unui stat palestinian alături de Israel. Pentru aceasta ar fi necesare și măsuri concrete menite să pună capăt ocupației israeliene”.  

Un număr de 149 din cele 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite recunosc deja Palestina ca stat suveran. Dar, subliniază juristul Dumont, ”nu se poate spune că, dacă un anumit număr de state recunosc Palestina, atunci aceasta devine automat un stat”.  

O calitate de membru cu drepturi depline al Palestinei în ONU rămâne, cel puțin deocamdată, improbabilă, afrimă Asseburg: ”Pentru a deveni membru deplin al ONU, este necesară o rezoluție a Consiliului de Securitate. Pentru aceasta ar fi nevoie și de acordul Statelor Unite. Dar un astfel de acord nu este de așteptat”.  

Palestina are din 2012 statut de observator la Adunarea Generală a ONU, amintește Asseburg. ”De când are acest statut, Palestina a putut deveni membră în numeroase alte organizații internaționale, inclusiv la Curtea Penală Internațională”. Statutul de observator este considerat o etapă premergătoare obținerii calității de membru deplin.  

Angajamentul Germaniei față de Israel  

Asupra guvernului de la Berlin crește presiunea privind adoptarea unei atitudini mai critice față de Israel. După apariția informațiilor privind intenția premierului israelian Benjamin Netanyahu de a ocupa în întregime Fâșia Gaza, purtătoarea de cuvânt a partidului post-comunist de opoziție Die Linke, Lea Reisner, a declarat că ”este nevoie de presiune politică, inclusiv asupra aliaților”, Deputata a calificat poziția actuală a guvernului de coaliție din Germania față de Israel drept un ”faliment al politicii externe germane”.  

Recunoașterea Palestinei este cerută în mod repetat. Însă Republica Federală este departe de a face acest pas. În calea recunoașterii stă angajamentul special al Germaniei față de Israel, rezultat din Holocaust, genocidul a milioane de evrei comis în perioada național-socialistă. Din această responsabilitate a derivat ”rațiunea de stat” autoasumată a Germaniei: angajamentul de a sprijini securitatea Israelului.  

Cancelarul federal Friedrich Merz a adoptat, ce-i drept, un ton mai dur față de Israel, cerând un armistițiu durabil în Gaza și mai mult ajutor umanitar din partea Israelului pentru populația civilă de acolo. În același timp, Merz nu dorește să irite un partener apropiat precum Israelul. 

O recunoaștere a Palestinei, spune cancelarul, ar putea avea loc doar la finalul unui proces de soluționare prin două state între Israel și palestinieni. În prezent, el nu consideră recunoașterea ”pasul corect”.