Rasism, sexism, șanse pe piața muncii: crește discriminarea

Pe de o parte este Mahmoud, care caută cu disperare o locuință de închiriat, dar nu este nici măcar invitat la vreo vizitare - de cealaltă parte este prietenul său german Stefan, care primește invitație să vadă o posibilă locuință de închiriat, deși lui Mahmoud i se spusese în prealabil că obiectul respectiv nu mai era pe piață. Avem și soții de același sex cărora oficiul pentru tineret le reproșează că ar întreține "o relație bolnavă, nenaturală". Și mai este și stagiarul dintr-o firmă de logistică, care este hărțuit sexual masiv de unul dintre angajați. Toate acestea sunt exemple de persoane care s-au plâns în 2024 de discriminare la Oficiul federal împotriva discriminării.  

"Este și o dovadă de încredere în statul de drept", spune Ferda Ataman, responsabil federal independent pentru antidiscriminare. Ea crede că înmulţirea numărului plângerilor este un semnal pozitiv: tot mai mulţi oameni "îşi cunosc drepturile şi aleg să se apere împotriva discriminării". Mai ales în ceea ce priveşte rasismul: peste 3.800 de persoane au relatat anul trecut despre experienţele lor cu această problemă - aproape jumătate din solicitările de ajutor primite de oficiul pentru antidiscriminare.

Rasismul rămâne cea mai răspândită formă de discriminare 

Ayman Qasarwa este director general la DaMOst, asociaţia care grupează organizaţiile pentru migranţi din estul Germaniei. În raportul anual al Oficiului pentru antidiscriminare, el arată cum este experimentat rasismul de către victimele acestui fenomen: "Mai ales tinerii migranţi sunt adesea victime ale unor atacuri rasiste în şcoli, fără să existe persoane competente la care să poată apela."

Victime ale incidentelor rasiste mai sunt femeile de culoare sau femeile care poartă hijab, baticul islamic. "Ele sunt înjurate pe stradă, scuipate sau atacate, uneori li se trage baticul jos". Aceste femei se confruntă cu rasism şi la locul de muncă. "De exemplu, doctoriţele aud în spital de la unele paciente: nu vreau să mă trateze femeia asta", spune Qasarwa. 

Femei la locul de muncă: sexism şi piedici în carieră

Nu este întâmplător că mai ales femeile cad victime rasismului - multe dintre ele suferă chiar de o dublă discriminare. În 2024, au fost primite 2133 de solicitări de consiliere privind discriminarea de gen - mai mult decât dublu în comparaţie cu numărul lor din urmă cu cinci ani. "Discriminările de gen sunt încă puternic ancorate în societatea noastră - şi sunt din nou în creştere", explică Ferda Ataman.

Se caută ajutor în special în viaţa profesională. Femeile se confruntă adesea cu hărţuiri sexuale: gesturi obscene, priviri insistente, precum şi atingeri nedorite şi email-uri cu aluzii sexuale.

Există şi dezavantajarea femeilor care doresc să revină la muncă după ce au născut sau după concediul de maternitate. Deseori ele nu primesc aceleaşi şanse la un anumit loc de muncă. Deosebit de afectate sunt femeile musulmane care poartă batic, ale căror aplicaţii pentru angajare adesea nici nu sunt băgate în seamă.

Acelaşi job, bani mai puţini: plângerea de succes a unei primăriţe

În continuare, veniturile femeilor sunt mai mici în Germania decât ale bărbaţilor, în medie cu 16 procente. Motivele principale ale acestei diferenţe: munca cu program redus sau activarea în domenii considerate relevante pentru societate, dar prost plătite, precum îngrijirea spitalicească.

Dar şi atunci când femeile îndeplinesc aceleaşi atribuţii ca bărbaţii, la sfârşitul lunii pot figura cifre mai mici pe fluturaşul de salariu. Ca în cazul lui Astrid Siems-Knoblich, care a primit ca primăriţă a oraşului Müllheim, din landul Baden-Württemberg, un salariu mai mic decât predecesorul şi succesorul ei. Ea s-a plâns în justiţie pentru această discriminare - cu succes.

"Nu am făcut asta doar pentru mine, ci pentru toate femeile afectate de o astfel de discriminare", a povestit ea în raportul anual al oficiului pentru antidiscriminare. "O remuneraţie egală este un drept fundamental şi nimeni din ţara noastră nu ar trebui să ezite să-şi ceară drepturile fundamentale."

"Reformarea legii generale privind egalitatea şanselor este demult necesară"

"Politica de antidiscriminare nu a fost nicicând mai importantă. Guvernului i se cere să combată hotărât discriminarea şi să reformeze legea privind tratamentul egal", cere responsabila federală independentă pentru antidiscriminare, Ferda Ataman.

Legea a fost adoptată în 2006 şi are deci o vechime de aproape 20 de ani - a reprezentat un punct de cotitură pentru protejarea împotriva discriminării, dar nu a fost de atunci schimbată deloc şi nu ar mai fi actuală, susţine Ataman. Ea nu se aplică în cazul discriminărilor comise de autorităţi de stat: în administraţie, justiţie, poliţie sau şcoli de stat.

"Momentan avem situaţia absurdă în care oamenii sunt mai bine protejaţi de discriminare în supermarket decât în şcoli sau la oficiile administrative." Însărcinata federală independentă pentru antidiscriminare face deci următorul apel: "Discriminarea nu este doar o problemă a celor care au de suferit de pe urma ei. Discriminarea face rău economiei, periclitează democraţia şi statul de drept în ansamblul lor."