Proteste în Serbia: o țară divizată și cu nervii întinși

Studenții care au ieșit, vineri, în stradă, la Belgrad, au făcut apel la grevă generală și nesupunere civilă. Numeroși angajatori privați, proprietari de mici afaceri, reprezentanți ai lumii culturale sau din sectorul neguvernamental precum și unele instituții mass-media au dat curs mesajului transmis de protestatari. La fel a făcut și o parte din populația Serbiei, îndemnată ieri să se alăture unei greve a consumatorilor și să nu cheltuiască bani în magazine sau restaurante.

În schimb, Partidul Progresist Sârb, de guvernământ, i-a chemat la o contramanifestație pe susținătorii președintelui Aleksandar Vučić, în prezența șefului statului. Abia revenit de la Forumul Economic de la Davos, președintele ține să se adreseze susținătorilor formațiunii sale naționaliste dar și angajaților din ministerele de forță care, punctează șeful statului, nu fac grevă - armata, poliția și serviciile secrete.

Plafonul chinezesc al gării din Novi Sad

Mișcarea de contestare a fost declanșată de prăbușirea copertinei de beton a gării din orașul Novi Sad, pe 1 noiembrie 2024, incident soldat cu 15 morți. Fluviul de protestatari care s-a alăturat studenților acuză guvernul lui Vučić de corupție, nepotism și neglijență și cer judecarea grabnică a celor responsabili. Procurorii au pus sub acuzare 13 persoane, inclusiv pe fostul ministru al infrastructurii. Acuzațiile nu au fost deocamdată confirmate de către instanțe.

Gara principală din Novi Sad, al doilea oraș ca mărime al Serbiei și capitală a provinciei autonome Vojvodina, din nordul țării, a fost renovată de două ori în ultimii ani. Intervențiile de presupusă modernizare fac parte dintr-un acord mai amplu de infrastructură oferit de autoritățile de la Belgrad unor companii de stat chinezești, în cadrul programului de investiții externe ”Drum și centură” (Road and Belt Initiative) al Beijingului.

După incidentul din toamna trecută au avut loc demonstrații în fiecare zi. Cele mai mari se desfășoară însă în zilele de vineri când, la ora locală 11:52 (ora prăbușirii acoperișului gării), sunt blocate numeroase drumuri din Serbia și se țin 15 minute de tăcere. După cum au subliniat în mod repetat președintele și de susținătorii acestuia, studenți ar acționa la ordinele puterilor străine, pentru a răsturna guvernul.

Expulzări și intimidări

De-a lungul protestelor s-au produs deseori intimidări la adresa participanților. În două rânduri, câte o mașină a intrat în mulțime. De fiecare dată au existat persoane care au necesitat spitalizare.

Nervozitatea puterii de la Belgrad este ilustrată și de un gest comis la mijlocul acestei săptămâni: 15 cetățeni europeni, reprezentanți ai unor organizații nonguvernamentale din opt state, au fost expulzați din Serbia pe motiv că ar pune în pericol securitatea țării. Aceștia participau la un program de educație civică și de finanțare durabilă realizat în parteneriat cu Școala de Economie de la Viena și cu Fundația austriacă Erste. Printre cei prezenți a fost și Ștefania Neagoe, de la asociația Ateliere fără Frontiere, din România.

Neagoe a povestit presei de la București că ofițerii de poliție în civil i-au ridicat noaptea de la hotel și i-au dus la o secție de poliție, unde au fost interogați până spre dimineață, înainte de a li se pune în vedere că trebuie să părăsească țara în 24 de ore. Diplomația română a cerut explicații autorităților sârbe.

Autoritățile ”nu au rețeta” dialogului democratic

Analistul politic Dragomir Anđelković crede că în Serbia are loc un ”proces de eliberare a cetățenilor de frica față de regimul represiv”. Anđelković observă, într-o discuție cu DW, că până și șefii numiți politic de regim ezită să exercite presiuni asupra protestatarilor pentru că ar înțelege ”că sistemul începe să crape”. ”Apelul la nesupunere este preludiul căderii. Nu se va întâmpla peste noapte, dar calea este astfel deschisă”, estimează expertul. 

Prezența masivă a contestatarilor la proteste este ”un mesaj către autorități că pierd”, subliniază și jurnalistul Đorđe Vlajić. „Este clar pentru toată lumea că autoritățile nu au nici rețeta, nici puterea de a rezolva printr-un dialog democratic aceste proteste și revendicări foarte logice, referitoare la corupția care a provocat 15 victime”.

Protestele studențești au agitat scena socială și politică a Serbiei, dar destule grupuri sociale încă ezită să pună presiune asupra guvernului. Dragomir Anđelković acuză însă și opoziția care nu folosește contextul pentru a declanșa propria rezistență activă: nu părăsește Parlamentul, nu îl declară pe Vučić uzurpator al puterii, nu cere instituțiilor europene să îl izoleze pe șeful statului sârb. ”E și treaba lor să iasă din sistemul lui Vučić. Societatea face tot ce poate”, notează Anđelković.

Blocada informațională

Đorđe Vlajić consideră contramanifestația convocată de partidul de guvernământ ca fiind un semnal că ”autoritățile nu mai pot ignora aceste proteste și cereri”. Mișcarea pro-putere organizată în orașul din centrul Serbiei are ca scop ”crearea unui corp politic paralel, care ar trebui să asigure că clica lui Vučić rămâne la putere”, spune Vlajić pentru DW.

În Serbia funcționează o puternică blocadă informațională. În mare parte din presă, protestele de la Belgrad sunt reflectate exclusiv prin mesajele reactive ale președintelui. Tabloidele fidele regimului scriu în mod isteric despre pericolul unor conspirații străine, în ton cu activiștii și oficialii partidului de guvernământ. Anđelković punctează că acest registru ”vorbește de la sine despre slăbiciunea regimului”.

Sistemul paralel criminal

Doar Aleksandar Vučić încearcă să prezinte imaginea unui regim relaxat și se manifestă sigur de sine și de loialitatea instituțiilor de securitate ale statului. Președintele a declarat, de altfel, că guvernul va tolera protestele ”până la o anumită limită”, după care va trebui să reacționeze - pentru Đorđe Vlajić, o ”amenințare clară a utilizării forței” venită însă din partea unui om care testează ”cât de mult pot dura aceste proteste” și care așteaptă să vadă dacă se vor termina de la sine.

Pe lângă instituțiile de forță ale statului, completează Anđelković, Vučić dispune și de un instrument de forță criminal. ”Mai mult sau mai puțin toate grupurile criminale din Serbia sunt legate de regim. Un regim de cartel care controlează mafia”, spune analistul politic sârb, făcând paralele cu dictatura lui Noriega din Panama, în anii 80 . Acest ”sistem ilegal de forță” funcționează din teama de a nu păți la fel ca Slobodan Milošević, ”care a fost trădat de sistemul legal de forță”, explică Anđelković. El amintește, totodată, că ”mafia fuge mereu de cei care se scufundă”.

Rețeta Putin pentru și mai multe manipulări electorale

La mitingul său de la Jagodina, Vučić a anunțat formarea unei formațiuni politice naționale, în stilul mișcării Rusia Unită a președintelui rus Vladimir Putin, care să mobilizeze și cetățenii neafiliați politic. Scopul, remarcă observatorii, este de a consolida dominația Partidului Progresist Sârb, de dreapta populistă, și a crea o plasă de siguranță pentru o eventuală nouă majoritate parlamentară a actualei puteri.

Președinta Parlamentului, Ana Brnabić, fostă șefă a Guvernului, încearcă să calmeze susținătorii puterii și le transmite că ”protestele sau grevele vor fi urmate de alegeri”. Regimul de la Belgrad știe că dispune de ”un spațiu imens pentru manipulări electorale”, subliniază Dragomir Anđelković, punctând că ”în Serbia nu au loc alegeri, ci un proces electoral trucat”. Un scrutin onest ar trebui organizat de un guvern tehnocrat, ”care ar schimba condițiile electorale”, conchide Anđelković.