Problemele de politică externă ale lui Friedrich Merz

"Întreaga lume priveşte în aceste zile spre Germania. Avem în UE şi în lume o sarcină care depăşeşte cu mult graniţele ţării noastre şi bunăstarea propriei noastre populaţii", a declarat recent liderul CDU, Friedrich Merz, în Bundestag, pentru a justifica uriaşele noi datorii, care au fost aprobate cu acea ocazie de forul legislativ. În opinia lui Merz, noile credite sunt necesare mai ales pentru ca Germania să facă faţă provocărilor din domeniile securitate şi politică externă.

Iată cele mai importante dintre ele:

Relaţiile transatlantice

Friedrich Merz este un adept convins al bunelor relaţii transatlantice. Timp de un deceniu a fost preşedintele "Podului peste Atlantic", o organizaţie transpartinică de cultivare a relaţiilor americano-germane. Dar, o dată cu debutul celui de-al doilea mandat de preşedinte al lui Donald Trump, crezul lui Merz într-un parteneriat strâns germano-american s-a zdruncinat. "Sunt şocat în ce-l priveşte pe Donald Trump", a declarat el, după ce preşedintele SUA a acuzat Ucraina că este covinovată de izbucnirea războiului. Merz s-a declarat de asemenea revoltat după ce Trump şi vicepreşedintele JD Vance l-au umilit public pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă. Germania nu este privită cu ochi buni de Trump deja din timpul cancelarei CDU Angela Merkel, a cărei politică favorabilă imigraţiei l-a contrariat pe preşedintele american. Chiar dacă Merz s-a distanţat în repetate rânduri de politica lui Merkel, o întâlnire personală între Merz şi Trump se anunţă dificilă. Până acum nu este planificată o astfel de întâlnire.

Războiul din Ucraina

Strădaniile lui Donald Trump de reinstaurare a păcii în Ucraina i-au transformat pe europeni în simpli spectatori. El negociază direct cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Nici preşedintele ucrainean Zelenski nu are o influenţă directă asupra tratativelor. În cazul în care se va încheia pacea, care ar putea fi o pace dictată pentru Ucraina, Germaniei şi UE le va reveni dor rolul de a securiza pacea. Dar deja de pe acum posibilul viitor cancelar face presiuni în vederea unui pachet suplimentar de sprijinire a Ucrainei, în valoare de cel puţin trei miliarde de euro. Aceasta nu va fi o problemă, graţie creditelor suplimentare decise zilele trecute. Dar Germania va trebui să asigure fonduri mult mai mari decă europenii se vor vedea nevoiţi să compenseze lipsa ajutoarelor din SUA. Controversată rămâne şi livrarea de rachete de croazieră Taurus, cu rază lungă de acţiune, către Ucraina, cu care Merz este de acord. Formaţiunea laburistă SPD s-a opus în timpul cancelarului Olaf Scholz, care este în continuare în funcţie, acestei opţiuni. Rămâne de văzut cum se va comporta SPD în această chestiune ca partner mai mic de guvernare al CDU şi ce decizie se va lua.

Cooperare în domeniul apărării

Merz se îndoieşte că America lui Trump se mai simte datoare să respecte obligativitatea apărării reciproce a statelor NATO. De aceea el a declarat în seara alegerilor că în ochii săi este prioritară dobândirea de către UE a unei independenţe reale faţă de SUA. Între timp Merz a primit din partea Bundestagului lumină verde pentru înarmarea armatei germane cu tot ce este necesar. El doreşte şi o cooperare strânsă între statele UE în domeniul apărării. Cu puterile atomice europene Marea Britanie şi Franţa el doreşte să discute eventuale modalităţi prin care şi Germania şi Europa ar putea profita de protecţia lor nucleară. Nu va fi uşor. Cele două ţări nu-şi vor pune necondiţionat arsenalele la dispoziţia altora. Şi în interiorul UE există dubii cu privire la aprofundarea cooperării militare. În plus, premierul ungar Viktor Orban întreţine relaţii bune cu Vladimir Putin şi se opune sprijinirii Ucrainei.

Uniunea Europeană

Friedrich Merz i-a reproşat guvernului încă în funcţie, condus de Olaf Scholz, că demolează cooperarea europeană. Mai ales relaţile cu cel mai apropiat partener, Franţa, şi cele cu Polonia au avut de suferit. El vrea să schimbe asta. Dar nu va fi uşor. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, este foarte slăbit în politica internă. Polonia, după ani în care a fost guvernată de formaţiunea naţionalistă de dreapta PiS, are din nou o conducere proeuropeană în frunte cu Donald Tusk, fostul preşedinte al Consiliului European. Dar în prezent nu există relaţii strânse nici cu Parisul şi nici cu Varşovia. Şi în restul UE a dispărut elanul de odinioară. Populiştii de dreapta sunt în ascensiune în aproape toate statele membre şi integrarea europeană nu mai este ceva de la sine înţeles.

Comerţul

Ameninţarea lui Trump că va institui taxe vamale restrictive pe mărfurile europene este o realitate. El ba le confirmă, ba le amână şi Europa nu ştie ce va urma. Cert este că vin vremuri mai grele pentru comerţul transatlantic. Germania în calitate de naţiune de export este foarte grav afectată, cu atât mai mult cu cât economia sa se află deja de doi ani în recesiune. Pentru comerţul transatlantic responsabilă este UE. Germania nu poate acţiona aici singură. Dar ar putea face presiuni la Bruxelles astfel încât disputa comercială cu SUA să nu devină un război comercial, de pe urma căruia toate părţile ar avea de suferit.

China

Ca modalitate de ieşire din conflictul comercial cu Trump unii politicieni de la Berlin şi Bruxelles vor să mizeze mai mult pe afacerile cu China. Dar asta nu mai funcţionează atâta de bine ca pe vremuri, când exportatorii germani făceau acolo afaceri de miliarde. Automobilele germane, odinioară foarte căutate în China, nu se mai vând. China oferă acum maşini electrice la preţuri convenabile, pe care le exportă cu succes şi în UE. De aceea blocul comunitar îşi închide piaţa pentru maşinile electrice chinezeşti. Şi aici Germania, ţară orientată spre export, ar putea face presiuni ca stavilele să nu fie prea mari în calea comerţului cu China. O altă problemă va fi următoarea: Donald Trump va încerca să atragă europenii de partea sa în relaţiile cu rivalul China. Pe de altă parte, astfel europenii vor avea o pârghie împotriva lui Trump.

Conflictul din Orientul Mijlociu

Guvernul german se află aici într-o poziţie deosebit de dificilă. Ca o consecinţă a istoriei sale naziste, când milioane de evrei au fost ucişi, securitatea Israelului este prioritară pentru orice guvern german. Pe de altă parte politicieni germani au tot criticat acţiunile dure ale Israelului împotriva Hamas în Fâşia Gaza, calificându-le disproporţionate. În dilemă se află guvernul german şi din pricina mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pe numele premierului israelian Bejamin Netanyahu, bănuit de comiterea unor crime de război în Fâşia Gaza. Germania sprijină Curtea Penală Internaţională şi ar trebui de fapt să-l aresteze pe Netanyahu dacă ar veni în vizită în Germania. Totuşi, Merz a subliniat că aşa ceva nu se va întâmpla în niciun caz dacă şi cât timp el va fi cancelar.

Protecţia climei

Ecologiştii aflaţi încă la putere au avut grijă ca protecţia climei să beneficieze în Germania de fonduri importante iar neutralitatea climatică până în anul 2045 să fie ancorată în legea fundamentală. Dar la nivel global această chestiune arată diferit. Donald Trump a retras SUA la începutul mandatului din toate acordurile internaţionale de protecţie a climei, iar firme americane mari de investiţii cum ar fi J.P. Morgan şi Goldman Sachs s-au retras din toate proiectele favorabile mediului. Pentru guvernul german va fi mult mai greu să pledeze la nivel internaţional pentru salvarea climei.