Prezidențiabilii la Digi24: între atacuri și inadecvare

Greu de spus ce s-a întâmplat de fapt luni seară (29 aprilie 2025) în sala Unirii din Palatului Cotroceni, deschis în premieră pentru a găzdui o înfruntare televizată a candidaților la Președinție. Ceea ce trebuia să fie o dezbatere electorală a semănat mai mult a reality show.

În primul rând, din cinci invitați, unul, independentul Victor Ponta, a declinat participarea în chiar ziua evenimentului. Un al doilea, reprezentantul AUR, George Simion, a venit doar ca să intre în fotografie și s-a retras cu scopul de a semnaliza virtute pentru alegătorii săi. Așa că, până la urmă, doar trei microfoane au rămas deschise în seara primei dezbateri, organizată de Digi24. Le-au purtat finalista alegerilor anulate la sfârșitul anului trecut, președinta USR Elena Lasconi, candidatul majorității parlamentare PSD-PNL-UDMR Crin Antonescu și primarul general al Capitalei, independentul Nicușor Dan.

În locul unei confruntări de idei, scena a fost dominată de atacuri, parade simbolice și mesaje nearticulate. DW a stat de vorbă cu doi observatori ai scenei politice românești - unul care a urmărit dezbaterea la fața locului, celălalt la televizor, în transmisiunea Digi24.

”Din nefericire, n-au fost prea multe mesaje ale candidaților”, remarcă Andrei Țăranu. Profesorul de științe politice, invitat de organizator și prezent în Sala Unirii, i-a văzut pe cei trei candidați rămași în dezbatere căzuți în capcana atacurilor sterile și a discuțiilor despre trecut și ratând complet ocazia de a oferi o viziune clară asupra viitorului unei societăți ”care așteaptă o altfel de politică și o altă perspectivă, inovativă, asupra a ceea ce se va întâmpla”.

Simion, între spectacol și strategie de nișă

Candidatul AUR, cel mai bine cotat în sondaje dintre actorii politici aflați în cursa pentru Cotroceni, a venit ca să plece și a plecat ca să rămână. Dacă ar fi stat, Simion s-ar fi pierdut printre celelalte voci din dezbatere. Retrăgându-se subit, însă, încă de la prima întrebare, rămasă oricum fără răspuns, a ales să transmită că nu poate înlocui liderul adevărat, o strategie de capitalizare emoțională, punctează profesorul Țăranu: ”În latină se numește in loco parentis, adică cei care înlocuiesc părinții. Domnul Simion a vrut într-un fel sau altul să spună că nu este acolo în locul lui Georgescu, că nimeni nu-l poate înlocui pe Georgescu și, atunci, el n-are de ce să rămână la dezbatere”.

Analistul politic Daniel Olteanu este mai direct: plecarea a avut ”shock value” și a fost un mesaj clar pentru electoratul său: nu stăm la discuții cu statul paralel. ”Pentru ai lui a fost bine”.

Moștenirea reformistă

Cei trei candidați rămași în scenă au pendulat între exerciții de imagine și inadecvare. Olteanu a remarcat, în discuția cu DW, că programele și planurile pentru viitorul României au fost azvârlite marginal, în categoria ”și altele”, pentru că ”au primat atacul la persoană, anturajul și trecutul fiecăruia. Păcat, putea fi ceva frumos”.

În atari condiții, a apreciat Olteanu, ”niciunul din cei trei nu și-a spart propria bulă, nu a adus ceva convingător prin care ar fi putut atrage de la ceilalți. Poate s-au mai așezat niște decizii printre nehotărâții care tindeau spre Nicușor și care l-au văzut pentru prima oară așa”. Ceea ce dă, oarecum, dezbaterii o tentă de ”alegeri primare”, în sensul de efort de acaparare a bazinului reformist de centru, fărâmițat, al USR și a celui deziluzionat liberal.

Nicușor Dan ”a arătat că poate fi și combativ, însă nu constant și nu pe toate problemele”, constată Daniel Olteanu, care crede că a asistat la ”răzbunarea tocilarului care încearcă să se ia de gât cu bătăușul”.

La rândul ei, Elena Lasconi are și ea niște lupte pe care le duce ”cu disperarea candidatului care nu mai are nimic de pierdut”. Și o face ”debordant, agresiv, dar, în continuare, cu lacune”, nu doar pentru a puncta electoral, ci și pentru a-și recâștiga poziția de lider în partid și a-l readuce sub control. Șefa USR a intrat însă în dezbatere la fel de ”nepregătită pe subiecte majore și fără șanse de a recupera prea multe din voturile de pe 24 noiembrie” și cu atât mai puțin de a fura din segmentul nicușoriștilor, spune Olteanu.

În ce-l privește pe Crin Antonescu, acesta, punctează analistul politic, rămâne oratorul abil, ”pregătit pe probleme politice, economice și sociale majore, dar cu accente autoritare și un temperament tot mai reactiv: a pierdut exercițiul dezbaterii și se enervează mai ușor. Este bully, agresiv, dominator”.

Misterele fișei postului

Ar fi putut fi și altfel, consideră politologul Andrei Țăranu, într-un interviu la DW. Protagoniștii serii ar fi avut ceva consistent de comunicat dar, ”din nefericire, nu au spus esențialul despre subiectele cu adevărat serioase, legate chiar de funcția prezidențială, de calitatea de președinte, de conducător suprem al armatei, care să poată fi înțelese de cetățeni. Clar că nici măcar unii candidați nu au înțeles foarte bine care e fișa postului”.

Antonescu ”a spus că reprezintă stabilitatea - ar fi trebuit să explice această stabilitate și să spună de ce este ea bună această stabilitate”. Mai ales, explică profesorul universitar, că ”sunt foarte mulți cetățeni care au votat în alegerile 2024 împotriva acestei stabilități, percepută mai degrabă ca o cartelizare a partidelor mainstream”.

Și Nicușor Dan avea o plajă pe care să puncteze cu argumente: ”Spune că reprezintă dorința de a lupta împotriva corupției și a relua procesul de relaționare a statului cu cetățenii. Din nefericire, fără să explice cum o va face”.

Pe de altă parte, însă, Andrei Țăranu observă că Elena Lasconi ”a spus că își dorește să schimbe guvernul, că vrea să facă foarte multe lucruri care nu sunt, din nefericire, în fișa postului unui președinte”.

Această primă dezbatere dintr-o serie care va continua în această seară la televiziunea publică și mâine la Antena 3 CNN, menită să limpezească opțiunile românilor, a sfârșit prin a adânci confuziile și frustrările. În plină nevoie de claritate, viziune și încredere, scena politică - prin cei prezenți în platoul de la Palatul Cotroceni, dar și prin mesajele transmise de absența celor care au boicotat momentul - se menține în prizonieratul vechilor instincte: conflict, orgoliu și improvizație.