Presshub.ro: "Ar trebui să ne întrebăm: or fi toți nebuni?"

De ce și-au amânat românii din diaspora întoarcerea? De ce și-au orientat opțiunile politice de la alegerile trecute când „diaspora salva țara” la alegerile de acum, din 2024, primul tur, când diaspora a votat majoritar un candidat pro-rus, izolaționist și anti-occidental?

O distincție importantă pe care o face interlocutorul nostru este între a fi anti-UE și anti-politici UE, și între integrarea funcțională a românilor și cea identitară.

Dacă cei mai mulți români sunt integrați funcțional, spune el, adică au un loc de muncă stabil, copii la școală, tot ce le trebuie ca să o ducă bine, dar nu sunt integrați cultural, identitar: nu se simt ca fiind de acolo.

Redăm aici fragmente din discuția cu Victor Gelan, care poate fi urmărită pe larg accesând linkul de la finalul articolului.

„E și vina multor intelectuali din România, care au mărit clivajul ăsta în societate între tabere, punând etichete. În loc să vină să încerce să înțeleagă fenomenul din spate. Adică de ce oamenii ăștia sunt anti? Or fi toți nebuni? Au luat-o razna dintr-odată?”

„Noi, când vorbim despre oamenii care au votat inclusiv acum, cum au votat în diaspora, majoritar, trebuie să înțelegem că ei nu sunt neapărat anti-europeni. De fapt, ceea ce am observat eu, e că aceștia sunt mai degrabă anti-politici UE sau anti-decizii luate de anumiți politicieni care conduc Uniunea Europeană la ora actuală și asta se poate vedea și în toată Europa, nu doar în România.”

„Ei nu mai simt că deciziile merg de jos în sus, adică de la oameni care își trimit reprezentanții tocmai pentru a-i reprezenta pentru a le duce mesajul mai departe, ci odată ajunși acolo, politicienii încep să impună măsuri de sus în jos după bunul plac. Sau așa sunt percepuți ca fiind cumva după bunul plac sau după înțelegerile dintre ei, după o agendă cu care oamenii nu se mai regăsesc. Și atunci toți se întrebau, dar unde mai e democrația? Cred că de asta prinde discursul anti-occidental și anti-european, care de fapt nu e anti-Europa, ci anti-politici UE.”

„Am auzit povești ale românilor din Spania, din Italia, de peste tot din Europa, afectați de creșterea prețurilor”

„În ultima vreme s-au acutizat niște lucruri odată cu războiul din Ucraina și cu pandemia au crescut prețurile foarte mult. De exemplu, în Germania în ultimii ani au crescut de cel puțin 5, 6 ori poate mai mult, dar așa, în ritm alarmant. Am auzit povești ale românilor din Spania, din Italia, de peste tot din Europa, cu care fac psihoterapie, care spun: m-am gândit să fac niște bani și am ajuns acum pur și simplu în situația în care eu abia mă întrețin. Adică mă întrețin hai ca să spunem, poate mai fac un concediu din când în când, dar practic, eu nu mai reușesc să pun nici măcar ceva deoparte. Simt că lucrurile s-au schimbat într-un mod destul de rapid și viața lor e afectată.”

Cazul Schengen a creat mari frustrări

„În cazul Schengen, poate pare o temă care nu mai e, a trecut, dar a fost o nedreptate pe care oamenii au perceput-o foarte profund și umilințele la care au fost supuși au efecte. Iar acum vine unul și spune: domnule, fii demn, să ne trateze de la egal la egal! Și oamenii rezonează la asta, deși e o formă de disonanță cognitivă, până la urmă, dar trec cu vederea anumite alte afirmații ale personajului, dacă ceva din ce spune el simt sau cred și ei.”

„A existat tot timpul sentimentul instabilității în România sau a gândului că dacă s-ar întoarce ar avea parte de instabilitate, văzând ce se întâmplă, de-a lungul timpului cu clasa politică din țară, chiar dacă România a evoluat foarte mult în ultimii 35 de ani. Și economic vorbind, și cultural, și din multe puncte de vedere. Totuși, sentimentul ăsta că aceeași clasă politică face aceleași șmecherii și aceleași forțe trag sforile și lucrurile nu se îmbunătățesc în mod esențial, ci pur și simplu doar am fost trași de Europa mai degrabă decât de faptul că ne-am integrat într-un anumit mediu, să ne dezvoltăm, asta produce nesiguranță și frustrare.”

Citiți interviul pe Presshub.ro.