Polonia: Tusk, acuzat de lovitură de stat

Președintele Tribunalului Constituțional din Polonia, Bogdan Swieczkowski, acționează de obicei discret, în fundalul scenei politice. A făcut-o la fel și când era, în trecut, șef al serviciului secret intern ABW. De ceva vreme, însă, musculosul jurist se află în centrul atenției.  

Pe 5 februarie 2025, Swieczkowski a informat jurnaliştii că a depus o plângere pentru suspiciune de lovitură de stat. Aceasta ar fi în desfășurare încă din 13 decembrie 2023, de când a fost instalat guvernul de centru-stânga al lui Donald Tusk. Puterea s-ar afla în mâinile unei organizații criminale din care fac parte premierul Donald Tusk, mai mulți miniștri din cabinetul acestuia, șefii ambelor camere ale parlamentului precum și câțiva judecători și procurori, afirmă Swieczkowski.  

Lovitură de stat fără tancuri și soldați?  

Telespectatori îngrijorați au sunat la postul de televiziune TV Republika, apropiat de dreapta conservatoare poloneză, care a răspândit imediat ”vestea loviturii de stat”, pentru a obține mai multe detalii. Oamenii argumentau că ”încă nu au văzut nici tancuri, nici soldați pe străzi”.  

Mulți polonezi își amintesc clar cum arată o lovitură de stat: în 1981, generalul Wojciech Jaruzelski a impus astfel legea marțială și dictatura militară, pentru a zdrobi mișcarea pentru libertăți și democrație pornită de sindicatul naval Solidaritatea. În noaptea de 13 decembrie a acelui an, tancurile intrau în orașele poloneze, soldații înarmați aveau să ocupe cele mai importante noduri de transport, conexiunile telefonice au fost întrerupte, miliția a spart uși pentru a intra în locuințe și a arestat adversarii regimului.  

Swieczkowski s-a grăbit atât de tare cu acțiunea sa juridico-politică încât, în loc să urmeze procedurile normale, a predat personal plângerea în mâinile unui apropiat al său, procurorul general adjunct Michal Ostrowski. Ambii sunt considerați cei mai de încredere camarazi ai fostului ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro, unul dintre cei mai duri membri ai partidului conservator-naționalist Lege și Justiție (PiS), care a guvernat Polonia din 2015 până în 2023. 

Procuror suspendat, Tusk joacă tenis de masă  

Ostrowski a început imediat ancheta și chiar a reușit să interogheze mai multe persoane. Dar acțiunea lui a fost rapid oprită. Marți (11 februarie 2025), ministrul Justiției, Adam Bodnar, care este și procuror general, l-a suspendat pe Ostrowski pentru șase luni. Împotriva lui ar trebui să fie inițiate acum și proceduri disciplinare, pentru depășirea atribuțiilor.   

Tusk, la rândul lui, a tratat cu lejeritate acuzațiile ce i-au fost aduse. A publicat pe platforma de microblogging X (fostă Twitter) un clip video în care joacă tenis de masă, cu mesajul ”lovitură de stat” și cu un emoji care râde. Întrebat ce are de spus legat de acuzația de lovitură de stat, șeful guvernului a răspuns: "Oh, nu. Avem lucruri mai importante de făcut aici. Mă voi ocupa de asta mai târziu".  

Incidentul este văzut ca un alt capitol al confruntării dintre guvernul de centru-stânga și conservatorii naționaliști, care au pierdut puterea în decembrie 2023 dar folosesc orice ocazie pentru a ataca instituții ale statului. Cu cât ne apropiem de 18 mai, ziua alegerilor prezidențiale, cu atât conflictul devine mai intens.  

Fostul ministru al Justiției consideră reforma ilegală  

Tensiunea cea mai mare se acumulează în jurul justiției. Fostul ministru Ziobro consideră că schimbările pe care guvernul lui Tusk le-a implementat sunt ilegale. Multă vreme a ignorat citațiile comisiei parlamentare de anchetă care investighează utilizarea de către fosta putere a softului de spionaj Pegasus împotriva opoziției liberale.  

Pe 31 ianuarie, fostul ministru a fost în cele din urmă adus de poliție în Parlament. A reușit și atunci să se eschiveze de o întâlnire cu legislatorii: a sosit atât de târziu față de momentul la care fusese programată audierea încât membrii comisiei plecaseră deja acasă fără să îl mai chestioneze. Comisia a solicitat, oricum 30 de zile de detenție pentru Zbioro.  

Mișcarea lui Swieczkowski, însă, ”a dat apă la moară propagandei ruse”, a comentat Szymon Holownia, președintele Sejmului (Parlamentul de la Varșovia). Și președintele Tusk a scris pe rețeaua X că ”presa din Rusia, Belarus și Ungaria” sunt inundate de titlul ”Lovitură de stat în Polonia”. Premierul polonez observă o „cooperare bună” între cele trei țări și încheie: ”Grotesc, dar periculos în același timp”.  

Un raport al institutului de cercetare Data House Res Futura arată că vestea loviturii de stat din Polonia s-a răspândit pe scară largă prin intermediul rețelelor de socializare. În Germania a ajuns la un milion de oameni, iar în Rusia la 15 milioane.  

Au fost rușii implicați?  

Serviciile secrete ruse au încercat să influențeze negativ imaginea Poloniei în rândul utilizatorilor germani, a comentat cotidianul Rzeczpospolita. Polonia ar trebui să apară ca o țară în haos și un membru instabil al UE și NATO.  

În vreme ce percepția vecinilor Poloniei a fost puternic influențată de acest artificiu propagandistic, încrederea internă în instituțiile țării s-a dovedit mult mai stabilă. Un sondaj publicat de același ziar, joi, 13 februarie, relevă că unul din patru polonezi crede în teoria unei lovituri de stat. În schimb, 58% nu s-au lăsat manipulați.  

”Acest lucru arată că subiectul nu reprezintă combustibil politic”, constată Bartosz Rydlinski, de la think tank-ul Centrul Daszynski. Chiar și Jaroslaw Kaczynski, șeful celui mai mare partid de opoziție, PiS, ar prefera ca dezbaterile din campania electorală să se învârtă mai degrabă în jurul inflației și a creșterii prețurilor, scrie Agata Kondzinska în Gazeta Wyborcza.  

Tulburări de tip georgian înainte de prezidențiale?  

Mulți specialiști în drept constituțional sunt îngrijorați de puterea duală de facto în justiție, în perspectiva viitoarelor alegeri prezidențiale. Potrivit legii fundamentale, Camera de Revizuire Extraordinară și Afaceri Publice, creată sub guvernul PiS, decide asupra plângerilor electorale. Puternic politizată, instituția nu este recunoscută de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, nici de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.  

Actuala coaliție de guvernare tocmai a adoptat o lege care transferă responsabilitatea plângerilor electorale celor 15 judecători ai Curții Supreme, constituită din magistrați cu îndelungată experiență profesională. Dar șansa ca președintele Andrzej Duda, unul dintre cei mai apropiați colaboratori al lui Kaczynski, să semneze proiectul de lege este practic inexistentă.  

Și astfel, dacă diferența dintre primii doi candidați va fi foarte mică, pe 18 mai, o plângere împotriva rezultatelor alegerilor ar putea genera haos, așa cum este cazul în prezent în Georgia, avertizează jurnalistul german Klaus Bachmann în Gazeta Wyborcza.