Politica demografică, ultima preocupare a guvernanților

Începând cu anii ᾿90, scăderea natalității s-a perpetuat până azi. Instabilitatea economică și veniturile mici ale tinerilor în raport cu prețurile comparabile cu cele din statele europene dezvoltate, lipsa locuințelor, căsătoriile la vârste tot mai înaintate în condițiile în care tinerii se dedică mai mult carierei decât întemeierii unei familii, toate acestea contribuie la mai puține nașteri de la an la an.

În acest context al nesiguranței zilei de mâine, în care 68% dintre tinerii între 18 și 35 de ani cred că România merge într-o direcție greșită, nouă din zece nu au încredere în Guvern și Parlament iar doi din trei au intenția să plece din țară (IRES, aprilie 2024), dorința cuplurilor de a avea un copil nu e urmată întotdeauna și de luarea unei decizii în acest sens. Așa s-a ajuns ca în România vârsta medie a mamei la prima naștere să fie de 30 de ani.

Potrivit ultimelor date ale Institutului Național de Statistică, 23% dintre sarcinile din România sunt obținute cu ajutorul tratamentelor de specialitate, indicând o creștere de 18% față de media ultimilor cinci ani.

În orfelinatele ceaușiste, 60% dintre copii mureau la vârste fragede

Nicolae Ceaușescu a pus în practică o politică de creștere a populației prin Decretul 770/1966 care interzicea avortul și orice mijloace de contracepție. Nu se știe câte femei au murit (nu există o statistică) în urma provocării avortului prin mijloace rudimentare, apelând la moașe ori leacuri băbești. Rezultatul nu a fost întrutotul cel planificat de fostul dictator, pentru că multe mame și-au abandonat pruncii în maternități, de unde au fost apoi duși în orfelinatele în care erau ținuți în condiții inumane, mai rău ca pușcăriașii. Un raport UNICEF din anii ᾿90 aprecia că 60% dintre ei mureau la vârste fragede.

Potrivit Băncii Mondiale, în 1967, după decretul lui Ceaușescu, o femeie din România avea în medie 3,7 copii. În 2021, numărul a scăzut la jumătate.

Raportul dintre numărul divorțurilor și numărul căsătoriilor este de aproape unu la cinci

Organizația Națiunilor Unite estimează că populația globală va ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 datorită numărului sporit de nașteri și creșterii speranței de viață, însă România e printre țările europene în care populația va scădea drastic în aceeași perioadă, ajungând de la 19 milioane de rezidenți, potrivit recensământului din 2022, la 16 milioane în 2050.

Cauzele sunt multiple, iar unele nu pot fi înlăturate sau măcar ajustate prin politici de creștere demografică. Potrivit Institutului Național de Statistică, în România doar unul din cinci cupluri își dorește să aibă cât mai curând un copil. Incidența infertilității raportată la vârsta fertilă este de 17,1%, apropiată de media statelor din Uniunea Europeană. Raportul dintre numărul divorțurilor și numărul căsătoriilor este de aproape unu la cinci iar media vieții de familie înaintea divorțului este de zece ani. Asta arată și că viața în concubinaj nu e specifică doar tinerilor, ci și persoanelor aflate în floarea vârstei.

Pe primul loc în UE la mortalitatea infantilă și copii abandonați

Scăderea dramatică a natalității în raport cu îmbătrânirea populației duce la presiuni tot mai mari asupra sistemului de pensii și la dereglări implacabile între cerere și ofertă pe piața muncii din România. Lipsa de predictibilitate pentru investitori îi va determina să-și relocheze investițiile în țări mai sigure, ceea ce va duce la declin economic și la creșterea șomajului.

Preocuparea decidenților pentru măsuri sustenabile de întinerire a populației prin creșterea natalității e aproape de zero, ceea ce putem constata și în programele electorale ale candidaților la alegerile prezidențiale din mai. Indicatorii care pot fi schimbați prin politici realiste nu fac parte din prioritățile guvernării.

Suntem pe primul loc în UE la rata mortalității infantile, care este de 5,6 la mia de copii născuți vii și tot pe primul loc la nașterile din mame minore. Aproape jumătate dintre minorele sub 15 ani din Uniunea Europeană care au devenit mame sunt din România. Și la numărul de copii abandonați România este pe primul loc în Europa.

În jur de 9.000 de nou-născuți sunt abandonați în fiecare an în maternități și spitale de mamele care trăiesc în sărăcie, de mamele care nu și i-au dorit sau de mamele minore.