Pe cine votează migranţii din Germania

Mai rămâne doar o lună pentru ca partidele să convingă alegătorii cu privire la programele lor, în această scurtă campanie electorală pentru Bundestag. Printre aceştia se remarcă un grup de 7,1 milioane de alegători cu rădăcini străine, ei înșiși sau părinții lor fiind, deci, imigranţi. Vorbim despre unul din opt alegători din Germania.

Un grup care, spre deosebire de cei fără origini străine, participă mai rar la alegerile pentru Bundestag şi care nu mai este la fel de legat de un anumit partid ca în trecut, spune sociologul Friederike Römer pentru DW: „Cel mai mare potențial, în toate grupurile studiate, îl are Partidul Social-Democrat. Însă aproape 20% din alegătorii cu origini străine ar putea lua în considerare să voteze cu AfD. Dacă întrebăm oamenii veniţi din alte ţări ce partide consideră că pot rezolva problemele curente, ei răspund mai frecvent decât cei fără istoric migraţionist că nu cred în niciun partid”.

Römer lucrează pentru Centrul German de Cercetare pentru Integrare și Migrație (DeZIM) și a fost co-autoare a unui studiu care analizează grijile cotidiene și preferințele politice ale persoanelor cu origini străine. Mai există o tendinţă evidentă: Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și stânga politică se bucură în general de mai multă susţinere din partea acestui grup, în timp ce Verzii au un scor mai scăzut.

Grijile materiale ale persoanelor născute în altă parte sunt mai mari

De asemenea, printre alegătorii cu istoric migraţionist, teme precum economia și inflația sunt pe primul loc. „În ceea ce privește grijile materiale, problemele legate de pensii sau de situația locativă, persoanele provenite din familii de imigranţi indică mai frecvent că au mari îngrijorări decât restul electoratului”, spune Römer.

Ea adaugă: „Vedem de asemenea că persoanele cu origini străine se tem mai frecvent că vor deveni victime ale unei infracțiuni.” Aceste temeri sunt alimentate de Alternativa pentru Germania, AfD, care este parțial o formațiune de extremă dreapta, cu un discurs ostil imigrației și care incită împotriva migranților. AfD încearcă totodată să atragă noi grupuri de alegători. Sociologul observă că, în cazul unor persoane cu istorie migraționistă, acest lucru este eficient: „AfD se pricepe să atragă anumite grupuri de oameni cu istoric migraţionist şi să îi convingă de politica partidului. Migranților care trăiesc deja de mult timp în Germania, mai ales celor din regiunea MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord, n.r.) sau din Turcia, li se spune că nu ei sunt problema, ci noii veniți. Iar acest mesaj merge bine mai ales pe rețelele sociale". 

Participare scăzută la alegeri în rândul votanţilor de origine turcă

Potrivit lui Yunus Ulusoy, persoanele de origine turcă, cu o atitudine islamofobă, cu o rată relativ mare de asimilare sau cu o istorie îndelungată de migrație, care percep noii veniți ca pe niște concurenți, ar putea răspunde favorabil la strategia AfD. Ulusoy, director de program la Fundația pentru Studiul Turciei și Cercetări privind Integrarea (ZfTI) din Essen, a explicat pentru DW: „Consider că acest grup este mai degrabă marginal. Dacă mă uit la declarațiile AfD referitoare la migrație și islam, nu îmi pot imagina acest partid câștigând susținere semnificativă în comunitatea turcă". 

În trecut, turcii naturalizați aduceau în mod frecvent voturi pentru SPD. Deși social-democrații sunt încă populari printre ei, tot mai mulți turci se abțin de la a vota, iar prezenţa lor la vot este mai scăzută comparativ cu alte grupuri de migranți.

Ulusoy cunoaște motivele: „Există un grup mare de tineri care, din cauza experiențelor de discriminare și excludere, se simt marginalizaţi. Acest sentiment îi determină pe tineri să se abțină de la vot.”

Politica se concentrează prea mult pe presupusele deficiențe și probleme cu comunitatea turcă, în loc să discute despre evoluțiile pozitive și să transmită un sentiment de acceptare, critică Yunus Ulusoy.

Afinitate ridicată a repatriaților pentru AfD

Un alt grup mare dintre cei cu istoric migraţionist cunoaște foarte bine sentimentul lipsei de apartanenţă la societate: migranții din fostele republici sovietice. După începutul războiului de agresiune rusesc împotriva Ucrainei în februarie 2022, mulți germani din Rusia s-au simțit ca niște outsideri, spune Jannis Panagiotidis.

Beneficiarul acestui sentiment ar fi AfD, care a încercat încă de la început să convingă acest grup de alegători, explică istoricul pentru DW: „AfD încearcă în mod activ să se prezinte drept partidul germanilor proveniţi din spaţiul rusesc. Cu promisiuni autoritare, cu o politică de tip „Law and Order” și o atitudine critică față de migrație. Aceste lucruri sunt importante pentru o parte dintre acest electorat. ]

Potrivit studiilor, subiectul migrației este deosebit de important pentru migranții din fostele republici sovietice. Odată cu scepticismul față de politica de migrație a Angelei Merkel a început și scăderea susținerii pentru Uniunea Creştin-Democrată, care se bucura în general de aprecierea acestui electorat. 

Chiar dacă grupul conservator CDU/CSU abordează din nou acest electorat, mizând pe subiecte precum pensiile, se observă că recente evoluții politice avantajează atât AfD, cât şi Alianța Sahra Wagenknecht (BSW, partid apărut în urma unei sciziuni a Die Linke, Partidul Stângii, n.r), spune Panagiotidis, director științific al Centrului de Cercetare pentru Istoria Transformărilor de la Universitatea din Viena.