Pe cine ar alege ucrainenii în funcția de președinte?

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să demonstreze că rata sa de popularitate este mult mai mare decât cota de 4% menționată recent de președintele american Donald Trump. La 23 februarie, Kievul relata că 65 % dintre ucraineni îl susțin pe Zelenski.

Deși nu a fost menționată nicio sursă pentru această informație, se pare că ar fi vorba de rezultatele unui sondaj efectuat de institutul ucrainean de sondaje "Rating" la 20 și 21 februarie pe un eșantion de 1.200 de persoane. Potrivit cercetării, aproape o treime dintre ucraineni au încredere absolută în Zelenski. O altă treime se încrede "mai mult sau mai puțin" în președinte iar aproximativ 34% dintre oameni spun că nu au deloc încredere în el. Sondajul a relevat și că atitudinea față de Zelenski s-a îmbunătățit pentru prima dată de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. În ianuarie, cota lui de aprobare ajunsese la 57%, de la 53% în noiembrie.

Critici la adresa acuzațiilor de la Washington

Cu toate acestea, un sondaj efectuat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) pe un eșantion de 1.000 de respondenți indică un sprijin ceva mai modest. Potrivit sondajului, la începutul lunii februarie, 57% dintre respondenți aveau încredere în Volodimir Zelenski. Proporția susținătorilor săi în toate regiunile țării este de peste 50 la sută.

Sondajul a fost criticat de Elon Musk, șeful departamentului de eficiență guvernamentală al administrației americane, potrivit căruia KIIS ar fi părtinitor, în condițiile în care institutul ar primi fonduri de la USAID. Directorul KIIS, Anton Hrușețkîi, respinge acuzația și subliniază că a realizat sondajul din proprie inițiativă.

Sociologul pune la îndoială procentajul de 4% de aprobare invocat de administrația Trump. "Sprijinul pentru acțiunile sale și încrederea în el sunt categorii diferite, motiv pentru care le-am sondat separat. Conform altor sondaje pe care le-am realizat, aprobarea acțiunilor lui Zelenski este de fapt cu câteva puncte mai mare decât nivelul de încredere în acesta", a explicat Hrușețkîi într-un interviu acordat DW.

El spune că încrederea ucrainenilor în Zelenski este din nou în creștere, fapt care ar reieși din sondajele recente realizate de institutul său. Cu toate acestea, acesta ar putea fi, așa cum s-a mai întâmplat, doar un efect pe termen scurt. "Atunci când președintele este perceput din perspectiva politicii externe, când vorbește la forumuri și caută ajutorul Occidentului, ratingul său crește. De îndată ce în centrul atenției revine politica internă, cu ale ei probleme de corupție, ori discuții despre mobilizare, încrederea în președinte scade", spune expertul.

Ce se întâmplă cu teritoriile ocupate și cu refugiații?

Teritoriul aflat sub controlul Kievului unde sociologii pot efectua sondaje s-a redus. "În teritoriile ocupate care sunt acoperite de rețeaua ucraineană de telefonie mobilă încă putem face sondaje telefonice", spune directorul KIIS. În celelalte zone nu se fac sondaje, deoarece interviurile față în față sunt prea periculoase, explică el.

Oleksi Haran, profesor de politică la Academia Mohyla din Kiev, subliniază pentru DW că este dificil de spus în ce măsură opiniile oamenilor din teritoriile ocupate ar schimba rezultatele sondajului. "Este puțin probabil ca acești oameni să poată participa la alegeri, astfel încât opinia lor are o influență redusă asupra legitimității președintelui", spune expertul, consultant pentru centrul de cercetare "Inițiative democratice".

Opinia refugiaților ucraineni, dintre care milioane se află în Uniunea Europeană și în alte părți, este puțin analizată. Încrederea lor în anumiți oameni politici sau în instituții nu diferă aproape deloc de cifrele din Ucraina, susține Anton Hrușețkîi. În același timp, sociologul constată că refugiații își pierd tot mai mult interesul pentru politica ucraineană. În mai 2024, aproximativ o treime din cei 801 refugiați ucraineni intervievați de KIIS în Polonia, Germania și Republica Cehă au declarat că nu mai sunt interesați de știrile ucrainene, în timp ce doar o treime dintre ei au declarat că intenționează să voteze la eventualele alegeri.

Discuții despre alegeri

Nu doar Donald Trump, ci și Vladimir Putin face din cota de popularitate a lui Zelenski un subiect de discuție. "Nu prea contează câte procent are, patru sau mai multe. Un alt lucru este important, anume că ratingul lui, conform datelor noastre – care sunt obiective – este exact jumătate din cel al posibilului său rival politic cel mai apropiat. Acesta este domnul Zaluzhni, fostul comandant al forțelor armate ucrainene, care a fost exilat la Londra", a punctat Vladimir Putin.

Astfel de comparații sunt nepotrivite, spune Hrușețkîi, potrivit căruia Zaluzhni, acum ambasador în Marea Britanie, nu a anunțat nicio ambiție politică. "Cu toate acestea, el și alți comandanți sunt incluși în mod repetat în sondaje cu privire la posibile alegeri. Acest lucru poate distorsiona percepția publică, în condițiile în care militarii, în care oamenii au mare încredere, pot lua voturi de la alți candidați", spune expertul.

În mod normal, mandatul lui Zelenski ar fi trebuit să expire în mai 2024. Însă din cauza legii marțiale în vigoare în țară nu pot fi organizate alegeri. Sociologii efectuează în mod regulat sondaje în numele diferitelor forțe politice cu privire la rezultatele posibile ale alegerilor parlamentare și prezidențiale. "Nu publicăm aceste cifre pentru că, având în vedere războiul, ele ar putea destabiliza situația din țară", spune Oleksi Haran.

Totuși, această înțelegere între cercetători este pusă sub semnul întrebării de intensificarea discuțiilor privind posibilele alegeri. Ziarul "Pravda" din Ucraina a publicat recent un sondaj realizat de SOCIS, un institut susținut, între alții, de Ihor Hryniw, fost membru al alianței fostului președinte Petro Poroșenko și directorul său de campanie.

La întrebarea "Cu cine ați vota dacă alegerile prezidențiale ar avea loc în viitorul apropiat?", cercetătorii SOCIS au enumerat 13 candidați ca posibile răspunsuri. În afară de Zaluzhni, printre aceștia se aflau alți trei militari: șeful serviciilor de informații militare Budanov, pentru care ar vota 3,2%, comandantul de brigadă Biletski (2,8%) și comandantul Brigăzii Azov a Gărzii Naționale, Prokopenko (1,3%). Zaluzhni ar fi în frunte cu 27,2 la sută.

De asemenea, 15,9% dintre respondenți ar fi dispuși să îl voteze pe Volodimir Zelenski pentru un al doilea mandat. Petro Poroșenko s-ar situa pe locul al treilea, cu 5,6 %. Cu toate acestea, proporția votanților indeciși rămâne ridicată (21,6 %).