Pe ce vor fi cheltuite miliardele alocate Bundeswehr?

Creştin-democratul Friedrich Merz, prezumtiv viitor cancelar german, a declarat că doreşte să investească în apărarea Germaniei atâţia bani cât va fi necesar. Se doreşte ca Bundeswehr, a cărei înzestrare lasă de dorit, să devină iarăşi o armată capabilă să poarte un război. În acest sens cele două partide creştin-democrate CDU şi CSU împreună cu social-democraţii din SPD au alcătuit deja în timpul tratativelor de coaliţie un gigantic pachet financiar, relaxând frâna datoriilor. Iată care sunt cele mai urgente nevoi ale armatei germane:

Infrastructură învechită

Obiectivele militare ale Bundeswehr se află în aproximativ 1500 de clădiri şi ansambluri de clădiri împrăştiate pe întreg cuprinsul Germaniei. Astăzi se răzbună faptul că timp îndelungat s-a investit prea puţin în infrastructura militară. Cazărmile şi clădirile armatei se află "parţial într-o stare deplorabilă", susţine Eva Högl, însărcinata Bundestagului pentru probleme de apărare, în raportul ei pe anul 2024.

Ea dă drept exemplu negativ Cazarma Südpfalz din Germersheim, pe care a inspectat-o în primăvara anului trecut: "Mucegai în încăperi şi grupuri sanitare, infiltraţii de apă şi pereţi coşcoviţi pretutindeni". Dar nu doar cazarma respectivă trebuie renovată. Potrivit estimărilor, sunt necesare 67 de miliarde de euro pentru renovarea tuturor clădirilor Bundeswehr.

Se caută personal

Lipsa personalului este cea mai mare problemă a Bundeswehr. În prezent, armata germană are un efectiv de aproximativ 182.000 de militari. Ministerul Apărării vrea să crească efectivele la 203.000 de soldaţi. Dar fiind o armată de voluntari,  Bundeswehr întâmpină dificultăţi în atragerea de personal, dispus să rămână în rândurile sale timp mai îndelungat.

În anul 2024, numărul celor interesaţi să intre în rândurile armatei a crescut substanţial. Dar fiecare al patrulea recrut a părăsit Bundeswehr în primele şase luni. Alţii pleacă din armată din motive de vârstă. În plus lipsesc posturi în organigramă. Asta îi afectează de pildă pe cei care vor să-şi prelungească contractul limitat în timp sau care vor să devină militari profesionişti. Fonduri suplimentare ar ajuta la depăşirea acestei probleme.

În prezent se dezbate şi posibilitatea reintroducerii stagiului militar obligatoriu, suspendat în anul 2011. Aceasta ar provoca nişte costuri însemnate, fiindcă Bundeswehr şi-a redus între timp infrastructura pentru cazarea şi instrucţia soldaţilor în termen.

Sisteme de arme învechite

Dotarea Bundeswehr este parţial învechită. De la încetarea Războiului Rece nu s-a procurat adesea decât strictul necesar. Tehnica de luptă a tot fost cârpită până la epuizarea stocului de piese de schimb.

Situaţia se modifică de când la dispoziţia Bundeswehr s-au pus 100 de miliarde de euro din datorii, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. Cu aceşti bani pot fi astupate cele mai mari găuri existente în materie de înarmare. Dar până la acoperirea completă a nevoilor Bundeswehr mai este cale lungă.

În centrul atenţiei se află iarăşi apărarea teritorială a ţării şi a alianţei NATO, din care Germania face parte. Aviaţia militară va fi dotată cu 35 de avioane de luptă tip F-35, fabricate de concernul american Lockheed Martin. Acestea vor înlocui avioanele învechite tip Tornado, achiziţionate în anii 1980. Doar asta costă mai bine de opt miliarde de euro. Aviaţia va căpăta de asemenea 60 de elicoptere grele de transport noi, tip CH-47, fabricate de Boeing.

Marina militară va fi dotată cu noi fregate, submarine şi cu un avion de recunoaştere marină tip P8 Poseidon. Armata terestră va fi dotată vara aceasta cu primele tancuri Leopard 2A8, considerate cele mai moderne la nivel mondial. Vechiile transportoare blindate "Marder" vor fi înlocuite cu modernele "Puma".

Şi apărarea antiaeriană trebuie urgent întărită, fiindcă această armă a fost şi ea neglijată în trecut. O combinaţie de sisteme de arme, între care bateriile Patriot şi IRIS-T, vor proteja pe viitor Germania de atacuri aeriene.

Unele din armele comandate recent au fost deja livrate, altele urmează a fi livrate Bundeswehr peste ceva timp. "În cazul submarinelor durează şapte până la opt ani, în cazul fregatelor şase ani, în cazul tancurilor şi obuzierelor autopropulsate doi ani şi jumătate", a subliniat ministrul Apărării în funcţie, social-democratul Boris Pistorius. În Ministerul german al Apărării se pleacă de la premisa că Rusia va fi capabilă în 2029 să atace teritoriul NATO.

Lipsesc dronele de luptă

Şi în domeniul dronelor Bundeswehr consemnează carenţe. Armata germană are în serviciu o serie de drone de recunoaştere, dar în cazul dronelor dotate cu armament situaţia se prezintă nesatisfăcător. Doar cinci drone de tip Heron TP, de dimensiunea unui mic avion, pot transporta şi lansa armament.

Dotării cu drone de luptă i s-a opus până acum faptul că în cadrul Bundeswehr nu a existat un regulament obligatoriu pentru folosirea lor. La aceasta se adaugă amănuntul că tehnologia dronelor se dezvoltă într-un ritm razant, în timp ce procedurile de planificare şi procurare durează adesea mai mulţi ani în cadrul Bundeswehr.

Armata germană duce în plus lipsă de sisteme eficiente de combatere a dronelor. În condiţiile în care deasupra unor obiective ale Bundeswehr au fost observate în ultima vreme prezumitive drone de spionaj soluţionarea acestei probleme este presantă.

Prea puţină muniţie

Bundeswehr are stocuri de muniţii limitate. După încetarea Războiului Rece stocurile au fost reduse şi unele capacităţi de producţie au fost demontate. În plus, Bundeswehr a livrat Ucrainei mare parte din stocurile sale, între care 427.000 de obuze pentru artilerie, de calibrul cel mai răspândit, 155 milimetri.

Armata ucraineană consumă pe front cantităţi imense de muniţie. Bundeswehr a tras învăţăminte din asta şi vrea să păstreze pentru sine mai multă muniţie. Armata germană a comandat concernului de armament Rheinmetall muniţie pentru artilerie în valoare de 8,5 miliarde de euro. Aceasta este cea mai amplă comandă din istoria concernului german.

Obuzele de 155 de milimetri se fabrică mai ales în uzina din Unterlüß, în landul Saxonia Inferioară. Acolo Rheinmetall şi-a propus să mărească producţia anuală la 200.000 de obuze. Şi exemplul muniţiilor arată că nu totul depinde de bani. Industria de armament trebuie să-şi extindă capacităţile, ceea ce nu este posibil de pe azi pe mâine.

Domeniul digital

Şi în domeniul IT armata germană consemnează încă deficite. Aceasta se referă atât la digitalizarea procedurilor în cadrul Bundeswehr, în care formularele tipărite pe hârtie sunt încă la ordionea zilei, cât şi la întărirea securităţii cibernetice. În 2024 a fost înfiinţat "Comandamentul Spaţiului Cibernetic şi Informaţional" (CIR), care a devenit a patra componentă a armatei, pe lângă trupele terestre, aviaţie şi marină.

"Atacurile hibride asupra noastră în Germania sunt o realitate, în fiecare zi", a avertizat Inspectorul General al Bundeswehr, Carsten Breuer. Între acestea se numără şi atacurile cibdernetice asupra armatei. De aceea o parte din miliardele suplimentare vor fi alocate digitalizării, folosirii Inteligenţei Artificiale, asigurării de noi centre de calcul şi unei comunicaţii sigure prin satelit.

Sarcini de amploare în Lituania

Unul din proiectele ambiţioase ale ministrului Apărării în exerciţiu, Boris Pistorius, este formarea unei brigade a Bundeswehr în Lituania. Până în 2027 urmează să fie dizlocaţi permanent în statul baltic aproximativ 5000 de militari germani, în scopul întăririi flancului estic al NATO. Pentru Bundeswehr este vorba de o premieră. Dar finanţarea acestei brigade nu era până acum pe deplin asigurată. Totuşi cu ajutorul miliardelor suplimentare această misiune precum şi alte angajamente germane în cadrul NATO ar putea fi asigurate financiar.