Pace azero-armeană, sponsorizată de Trump

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, au semnat vineri, 8 august 2025, la Casa Albă, în fața președintelui american Donald Trump, un acord de pace istoric. Dacă va fi respectat, acordul va pune capăt celor aproape patru decenii de tensiuni și conflict între cele două țări pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, situată în sud-vestul Azerbaidjanului.

”Astăzi scriem o nouă pagine de istorie”, a declarat președintele azer Aliev, adresându-se jurnaliștilor la Casa Albă, alături de Trump și de premierul armean Pașinian. Aliev i-a mulțumit lui Trump pentru ”aducerea păcii” în regiunea Caucazului.

De partea sa, premierul armean a apreciat că acordul reprezintă ”deschiderea unui capitol al păcii”, numindu-l un succes ”pentru țările noastre și pentru regiunea noastră”. Șeful guvernului de la Erevan l-a lăudat pe Trump pentru ”moștenirea sa ca om de stat și făuritor de pace”.

Trump a vorbit despre o conversație ”amplă” în trei și despre ”documente voluminoase” semnate. ”E mult timp, 35 de ani, au luptat, iar acum sunt prieteni și vor fi prieteni pentru mult timp”, a dat asigurări șeful Casei Albe.

Diferendul istoric Nagorno-Karabah

Tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan au apărut la sfârșitul anilor 1980, când Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă a Azerbaidjanului, majoritar armeană, s-a desprins de Azerbaidjan cu sprijinul Armeniei.

Azerbaidjanul a recăpătat controlul deplin asupra regiunii în 2023, în urma unei ofensive militare, ceea ce a determinat aproape toți cei 100.000 de etnici armeni rămași acolo să fugă în Armenia.

Vineri, preşedintele Donald Trump a declarat că cele două țări s-au angajat să oprească luptele, să deschidă relații diplomatice și să își respecte reciproc integritatea teritorială. Președintele american a mai precizat că va ridica restricțiile asupra cooperării militare dintre SUA și Azerbaidjan.

Coridorul de tranzit, element central

Textul acordului nu a fost încă făcut public. Dar se știe că elementul central îl constituie crearea unui coridor comercial și de tranzit prin Caucazul de Sud, care va purta numele lui Trump. Acest traseu va conecta Azerbaidjanul de exclava sa autonomă Nahicevan, o fâșie de teritoriu armean, lată de 32 de kilometri. 

Acordul acordă Statelor Unite drepturi exclusive de a dezvolta coridorul de tranzit, despre care Casa Albă a spus că va facilita exporturi mai mari de energie și alte resurse din regiune. Cerința Azerbaidjanului pentru o rută de tranzit către Nahicevan a împiedicat anterior discuțiile de pace.

Cele două țări urmau, de asemenea, să semneze o scrisoare prin care solicită oficial desființarea Grupului de la Minsk, un organism de mediere aflat sub egida Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, între timp inactiv.

 Acordul dintre cele două foste republici sovietice reprezintă o lovitură geopolitică pentru Rusia.
Mult timp după destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, Moscova a jucat rolul de lider de facto în Caucazul de Sud. Însă influența sa în regiune s-a redus drastic în ultimii ani, mai ales din cauza implicării sale în războiul împotriva Ucrainei. 

În plus, Turcia, partener strategic al azerilor, are de câștigat de pe urma marginalizării Rusiei în Caucazul de Sud.

Trump, încă o nominalizare pentru Nobel

Liderii armean și azer l-au lăudat pe Trump pentru contribuția la încheierea conflictului și au spus că îl vor nominaliza la Premiul Nobel pentru Pace.

Joi, premierul Cambodgiei, Hun Manet, a anunțat că l-a nominalizat pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, invocând rolul său în detensionarea unui conflict de frontieră dintre țara sa și Thailanda. La începutul lui iulie, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a nominalizat, de asemenea, pe Trump pentru premiu.

Trump însuși nu a avut rețineri în a-și elogia, în repetate rânduri chiar, eforturile diplomatice, spunând că merită Premiul pentru Pace.