OSCE: România, alegeri rezonabile după o campanie manipulată

Online-ul și cadrul legislativ greoi au afectat desfășurarea alegerilor din România, remarcă raportul de monitorizare prezentat luni (5 mai 2025) de reprezentanții observatorilor Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care au urmărit respectarea legalității scrutinului prezidențial. Chiar dacă au existat eforturi notabile de creștere a integrității electorale, se remarcă în special o abordare insuficientă și fragmentară a supravegherii de către autorități a modului în care s-au promovat candidații pe internet, au explicat, într-o conferință de presă susținută la București, coordonatoarea specială a delegației Adunării Parlamentare a OSCE, Lucie Potůčková, și șeful misiunii Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Eoghan Murphy.  

Campanie denaturată de ”comportamente neautentice”  

Potůčková s-a referit la ”conţinuturi neautentice”, ceea ce, în lexicul monitorizării campaniilor electorale, înseamnă, între altele, conturi false sau coordonate netransparent, postări publicitare lipsite de etichetarea adecvată, platforme care nu își asumă identitate reală, conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale și editări care denaturează adevărul sau campanii de amplificare în rețelele sociale.  

”Toți competitorii au folosit rețele de socializare, iar unii și-au făcut și publicitate online. Mediul general al campaniei a fost afectat de comportamente neautentice, atât în favoarea cât și împotriva mai multor candidați individuali, în online”, se precizează în textul raportului prezentat luni. Platformele digitale au luat măsuri insuficiente și întârziate.Dar nu doar acestea.  

Autoritățile, răspuns fragmentat și prea puțin transparent  

Deputata din Cehia a punctat însă lacune ale autorităților - pe de o parte transparența limitată, pe de alta un cadru legislativ ”prea complex, cu lacune și inconsecvențe”, ale cărui recente schimbări ”nu au rezolvat suficient problemele care au impact asupra încrederii publice”. În raport se menționează că ”supravegherea mediului online și a campaniei a rămas împărțită între instituții, ducând la un răspuns fragmentat și o transparență limitată” și că ”eliminările de conținut nu s-au făcut întotdeauna cu promptitudine, iar materialele repostate sau reeditate au rămas, adesea, accesibile”, tocmai din cauza colaborării ”neadecvate” cu marile platforme. 

Efectul suplimentar al acestor modificări este și el subiect al observațiilor misiunii OSCE: ”au redus numărul activităților de campanie tradiționale” în detrimentul celor aproape exclusiv online.  

În plus, inconsecvența reacției autorităților a redus uneori ”în mod nejustificat libertatea de exprimare” și a generat autocenzură, constată autorii raportului.  

Presa și banii ”nerezonabil” de mulți de la partide  

Reprezentanta AP a OSCE a atras atenția asupra acelor instituții media ale căror relatări despre campania electorală și alegeri ”au reflectat afilieri politice”. Despre ”finanţări extinse și netransparente ale unor media din partea partidelor politice” a vorbit și Murphy, accentuând că acestea ”duc la autocenzură și clientelism” și ”subminează caracterul pluralist” al informării. Nu de puține ori s-a făcut o delimitare ambiguă între jurnalismul electoral și conținutul de campanie plătit, fapt care nu i-a oferit publicului o demarcație clară între cele două forme de exprimare politică și l-a privat de o informare neutră și corectă.  

Cum spațiul virtual a fost principalul loc de promovare electorală, șeful misiunii ODIHR a reluat și subiectul ”comportamentului neautentic”, pe care, spune observatorul irlandez, nici autoritățile, nici rețelele de socializare nu l-au combătut suficient. Lipsa transparenței a contribuit la încrederea deficitară în integritatea electorală.  

Nu doar controlul comunicării politice a actorilor electorali a fost în atenția observatorilor ci și supravegherea finanțării electorale, limitată la perioada oficială de campanie de 30 de zile. ”Finanțarea anuală de la stat alocată partidelor politice și plafonul de cheltuieli pentru campanie sunt nerezonabil de mari și neconforme cu standardele internaționale”, arată raportul. Modificarea regulilor publicității politice s-a făcut cu doar patru luni înaintea scrutinului prezidențial, fără o consultare publică, ”contrar angajamentelor OSCE și bunelor practici internaționale”.  

CCR a modificat pe tăcute Constituția  

Cadrul legal pentru alegerile prezidențiale este adecvat desfășurării unor alegeri democratice, dar ”este prea complex” și ”îi lipsește claritatea”.  

Observatorii OSCE constată că, ”în ultimii ani, guvernul a modificat frecvent legile prin OUG-uri, în timp ce hotărârile Curții Constituționale au modificat, de fapt, Constituția și legislația, ambele fără confirmare parlamentară (...), punând la îndoială coerența și stabilitatea legislației în materie electorală și separarea puterilor în stat (...) în contradicție cu angajamentele OSCE”. Mai notează raportul citat că ”per ansamblu, aplicarea criteriilor de eligibilitate derivate din jurisprudența CCR a compromis transparența și previzibilitatea juridică și nu a oferit mecanisme de protecție împotriva unei aplicări arbitrare”.  

Nu este prima oară când autoritățile de la București se confruntă cu aceste reproșuri. Raportul subliniază că ”majoritatea recomandărilor ODIHR anterioare au rămas neabordate”.  

Nevoia de sancțiuni dar și de alfabetizare media  

Misiunea de observatori ai celor două instituții OSCE, compusă din aproape 50 de experți ce provin din 20 de țări, nu s-a desfășurat doar în zilele din preajma votului. Monitorizarea a început în martie, a acoperit întreaga țară și se va încheia în teren după turul doi, după care echipa va trece la redactarea raportului. ODIHR a monitorizat anterior șapte runde electorale în România, cel mai recent fiind alegerile parlamentare din 2020. 

Concluziile finale ale raportului pentru prezidențialele repetate din mai 2025 vor fi făcute public la cel mult 90 de zile de la data rundei de balotaj. ”Rolul nostru nu este să facem poliție în online, nici să numărăm conținuturile false ori cazurile de manipulare coordonată, ci să vedem dacă autoritățile sunt pregătite să detecteze și să reacționeze la asemenea activități”, a punctat Murphy. Problemele de manipulare electorală nu se combat însă exclusiv prin reglementări și sancțiuni ci printr-un efort mai larg care include în primul rând alfabetizarea media și educația, au conchis reprezentanții misiunii de observatori internaționali, în conferința de presă susținută la București.