Orban împotriva Ucrainei: O ură demnă de "Fratele mai mare"

Înregistrarea video arată anchetatori, amprente digitale, fotografii ale unor scene de la locul faptei, un laborator de droguri și cartușe, apoi capul unui lup negru care privește amenințător spre aparatul de filmat.

Un bărbat cu voce gravă și amenințătoare declară: "Traficul de droguri și de arme este specialitatea mafiei ucrainene. Cruzimea sa este cunoscută în întreaga lume. Războiul îi permite să se aprovizioneze cu mai multe arme ca niciodată". În cadru apare apoi un tanc. Un bărbat își pune o cagulă. Apoi în imagini apare o fotografie a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. "Bruxellesul se joacă cu focul. Dacă Ucraina aderă la UE, mafia ucraineană va putea intra liber în Ungaria".

Acest clip și altele similare sunt difuzate în prezent în toată presa fidelă guvernului maghiar. Ele fac parte dintr-o largă campanie lansată recent de premierul maghiar Viktor Orban împotriva aderării Ucrainei la UE. Toți cetățenii maghiari pot vota până pe 20 iunie pentru sau împotriva aderării acestei țări la blocul comunitar. Deloc surprinzător, guvernul maghiar se opune acestei aderări.

Discursul lui Orban împotriva Ucrainei este din ce în ce mai virulent, în conformitate cu direcția pro-rusească și anti-ucraineană pe care acesta a adoptat-o în ultimii ani.

Însă campania actuală depășește cu mult toate ofensivele denigratoare conduse până acum de Viktor Orbán, de la "consultările naționale împotriva migranților ilegali" până la propaganda antisemită împotriva miliardarului de origine evreiască maghiară George Soros.

Ca în "1984" al lui Orwell

Ungaria pare să fi copiat în această perioadă "cele două minute de ură" din romanul "1984" al lui George Orwell, cu diferența că aceasta nu se limitează la două minute pe zi, ci curge fără încetare. Mesajul este simplu: dinspre Ucraina vine un pericol apocaliptic, iar "Bruxellesul" trage sforile.

Țara este împânzită de afișe care îl înfățișează pe Volodimir Zelenski încruntat, privindu-i pe maghiari de sus, în timp Ursula von der Leyen și șeful grupului parlamentar conservator PPE, Manfred Weber zâmbesc satisfăcuți din spatele președintelui ucrainean.

La televizuni și la radio este difuzată în buclă propagandă anti-ucraineană, rețelele sociale inundă utilizatorii cu mesaje anti-ucrainene, membrii guvernului explică fără încetare maghiarilor, în cadrul adunărilor organizate chiar și în micile orașe de provincie, cât de periculoasă este Ucraina.

Minciuni propagandistice înfricoșătoare

Țara vecină este prezentată ca "centrul traficului de droguri și al crimei organizate din Europa de Est", ca o zonă întunecată populată de mulțimi barbare care aparțin mafiei sau așteaptă să "inunde Ungaria cu forța lor de muncă ieftină" și să pună mâna pe pensiile maghiare.

Dacă Ucraina ar fi membră a UE, securitatea publică și sistemul de sănătate din Ungaria s-ar prăbuși, se arată într-un text care însoțește această furibundă campanie anti-ucraineană:

"Produsele agricole ucrainene de proastă calitate ar pune în pericol sănătatea maghiarilor", fermierii maghiari ar fi ruinați, iar fiecare familie maghiară ar trebui să plătească "câteva sute de mii de forinți pe an pentru aderarea Ucrainei la UE" - adică aproximativ un salariu lunar.

Aceste minciuni propagandistice sunt de un înspăimântător rasism, iar Orban nu se mulțumește doar să le difuzeze și atât, ci le repetă el însuși aproape zilnic.

De pildă, vinerea trecută (2 mai 2025), în discursul său săptămânal la radio, Orban a afirmat: "Aderarea Ucrainei la UE ar duce economia maghiară la ruină. Ucraina este o țară care nu își poate asigura propriile necesități. Dacă Occidentul nu i-ar furniza bani, acest stat nu ar exista. Ucrainenii știu doar să ceară – ei nu solicită, căci sunt ucraineni, ci doar cer – Uniunii Europene ca, dacă Statele Unite nu le dau bani, Europa să fie aceea care le întreține armata, formată din milioane de soldați. Pentru că, potrivit lor, au dreptul la o astfel de armată"

Este vorba, de fapt, despre politica internă

Oricât de absurd ar părea, contextul acestei campanii este perfect explicabil. Este vorba în primul rând de politica internă a Ungariei. În Ungaria, majoritatea populației este sătulă de Orbán, în special din cauza corupției și a arbitrarului de care dau dovadă Orbán, familia sa și cercul său de putere.

Prim-ministrul are pentru prima dată un adversar redutabil în persoana liderului opoziției, Peter Magyar, care este de departe cel mai popular politician în sondaje și al cărui partid, Tisza, devansează cu mult Fidesz-ul lui Orbán. Alegerile parlamentare la termen urmează să aibă loc în primăvara anului viitor. Pe cifrele actuale Orbán ar fi învins și ar risca urmărirea penală și închisoarea pentru corupție și abuz de putere.

Așa se explică faptul că de ceva timp premierul și guvernul său încearcă să găsească un subiect prin intermediul căruia să-l defăimeze pe Magyar. Or, Ucraina a reprezentat o astfel de oportunitate.

În martie, când Viktor Orbán anunța vag actuala campanie anti-ucraineană, mii de voluntari ai partidului Tiszsa au colectat în fiecare oraș și comună maghiară opinii cu privire la diferite subiecte curent, printre care și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Surprinză: 58 % dintre maghiari s-au declarat în favoarea aderării. Un rezultat care l-a luat prin surprindere chiar și pe Magyar.

Nu este permisă nicio numărătoare independentă

În replică, Orban și guvernul său nu au acuzat partidul Tisza de minciună, ci au inventat povestea care stă la baza campaniei actuale.

Potrivit acestei narațiuni "Bruxellesul belicos", care finanțează Ucraina, ar fi cumpărat, împreună cu Zelenski, partidul Tisza pentru a răsturna "guvernul național și pro-maghiar" din Ungaria și a aduce la putere un "partid pro-ucrainean și antinațional". Afirmația este trasă rău de păr, în condițiile în care Magyar și partidul său nu sunt în niciun caz susținători entuziaști ai Ucrainei.

Nu se știe în ce măsură campania lui Orban va avea un impact în afara nucleului dur al electoratului său. Guvernul maghiar nu permite numărarea independentă a voturilor pe care le organizează, a participării, ori a rezultatelor.

Rezultatul ar fi, se spune, de cel puțin 67 % împotriva aderării Ucrainei la UE – cel puțin asta ar indica un pretins sondaj realizat în aprilie 2025 de institutul de sondaje Nezöpont, apropiat de guvern. Acesta furnizează întotdeauna cifrele de care Orbán are nevoie.

Visuri revizioniste

Poziția anti-ucraineană a premierului servește sentimentelor nostalgice și revizioniste ale propriilor alegători de extremă dreapta din Ungaria, care visează ca Transcarpatia să revină la statul maghiar. O parte din această regiune din vestul Ucrainei a aparținut Austro-Ungariei înainte de Primul Război Mondial. În discursurile sale, Orban subliniază în mod repetat "unitatea tuturor maghiarilor" și, în același timp, vorbește despre Ucraina ca despre un "no man's land" sau o "zonă numită Ucraina" - făcând aluzie deliberată la scenariul unei posibile dezmembrări a Ucrainei și la divizarea acesteia.

În ceea ce privește politica externă, atitudinea anti-ucraineană a lui Orbán poate fi văzută și ca o declarație de loialitate față de dictatorul rus Vladimir Putin și față de președintele american Donald Trump. Relațiile bune cu Putin joacă un rol deosebit de important pentru Orbán, în condițiile legăturilor strânse ale Ungariei cu Rusia pe plan economic și financiar, promovate de premier.

Ungaria protejează oligarhii ruși

De remarcat mai este și că, în vreme ce Orban și guvernul său prezintă Ucraina ca un stat mafiot corupt, executivul protejează în mod regulat oligarhi ruși profund implicați în crima organizată și care figurează pe listele de sancțiuni ale UE pentru crime de război. Guvernul Orban încearcă astfel să scoată de pe listele de sancțiuni ale UE oligarhi precum Alisher Usmanov sau Mikail Fridman.

În schimb, în ceea ce privește presupusul stat mafiot care ar fi Ucraina, experții, cum sunt cei de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), afirmă că statul de drept este mult mai respectat acolo decât în Ungaria, și că lupta împotriva corupției este dusă cu succes, chiar și în timp de război, spre deosebire de țara vecină, unde aceasta pur și simplu nu există.

În schimb, din cauza deficiențelor sale democratice, Ungaria probabil că nici nu ar mai obține statutul de candidat la aderarea la UE în circumstanțele actuale, mai subliniază aceștia.