Oraşe ecologice europene

Scandinavia găzduieşte câteva dintre cele mai verzi şi mai inovatoare oraşe din lume. Copenhaga a primit titlul de Capitala verde a Europei pentru anul 2014. Capitala daneză intenţionează să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2025.

Stockholm este unul dintre liderii europeni atunci când vine vorba de aer curat şi transport ecologic. 75% din reţeaua urbană rulează pe energie din surse regenerabile, iar taxa de congestionare a traficului rutier a încurajat locuitorii să utilizeze mijloacele de transport în comun. În 2007, Stockholm a fost declarat cel mai puţin poluat oraş european.

Cu un an înainte de termen, Siena a devenit primul oraş european neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, prin reducerea consumului de combustibili fosili, protejarea pădurilor, producerea combustibililor din biomasă şi prin valorificarea energetică a surselor geotermale.

Capitala Islandei este înconjurată de vulcani şi izvoare termale, iar opţiunile de energie regenerabilă sunt numeroase. Reykjavík intenţionează ca până în 2050 să renunţe total la combustibilii fosili şi să depindă în schimb de hidrogen şi de energia geotermală. Localnicii călătoresc cu autobuze cu hidrogen şi peste 90% din clădirile capitalei sunt alimentate cu energie geotermală.

Al şaselea oraş ca mărime din Franţa, Nantes, are o politică ecologică de transport ce se concentrează asupra transportului public şi al bicicletelor. Nantes a fost primul oraş francez care a reitrodus tramvaiele, fapt ce a redus poluarea aerului şi emisiile de dioxid de carbon.

În ciuda creşterii nivelului de trafic din centrul oraşului, în capitala Lituaniei calitatea aerului este una dintre cele mai bune din Europa. Cheia succesului nu stă în concepte inovatoare, ci în tradiţionalii arbori. Oraşul este înconjurat de păduri vaste, parcuri şi grădini, iar politicienii locali insistă să păstreze spaţiile verzi.

Capitala germană introduce sistemul 'urban waterscape' pentru a atrage atenţia asupra importanţei utilizării eficiente a apei. Sistemul de bazine amplasate pe acoperişurile clădirilor colectează apa de ploaie, pe care o utilizează ulterior pentru irigarea canalelor din Potsdamer Platz, furnizând totodată apă menajeră clădirilor din zonă şi alimentând sistemele acestora de stingere a incendiilor.

Oraşele în plină dezvoltare ale Europei se confruntă şi cu alte provocări, pe lângă protejarea mediului. Declinul demografic, polarizarea socială şi vulnerabilitatea diferitelor tipuri de oraşe vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra dezvoltării urbane.