Opinie: Meciul Savonea-Bolojan, care e miza?

Noua șefă a Înaltei Curți, Lia Savonea, ajutată de președintele Nicușor Dan să-și preia mandatul în avans, a reușit să obțină opoziția Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Legislativ față de legea care modifică pensiile magistraților, dar nu a putut să oprească proiectul, oricât a încercat. Ultima redută este Curtea Constituțională (CCR), care în 2023 a respins în unanimitate o altă încercare de tăiere a pensiilor speciale, o lege făcută la cererea Comisiei Europene și Băncii Mondiale, jalon în Planul Național de Redresare și  Reziliență (PNRR). Practic, România încă nu a încasat tranșele de bani de la Bruxelles prevăzute în PNRR din cauză că a întârziat atât de mult cu această lege. Atunci judecătorii constituționali, șase dintre ei sunt și azi în funcție, au precizat că „recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii” și a acuzat lipsa unor „reglementări tranzitorii”.

Și acum doi ani tot Înalta Curte  a sesizat CCR pentru a opri reforma pensiilor și a-și conserva privilegiile. De mai bine de 20 de ani magistrații își cresc singuri salariile și pensiile prin procese succesive, pe care tot ei le judecă, eliminând în acest fel din ecuație, puterea executivă și puterea legislativă, singurele îndrituite să se ocupe de felul în care e finanțată puterea judecătorească. Practic, puterea judecătorească a devenit cea care a dictat regulile în ultimii ani, iar clasa politică nu a îndrăznit să se interpună prea mult de teama revanșelor și a proceselor, fiindcă prea puțini sunt cu adevărat inocenți.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis și de data aceasta să sesizeze la Curtea Constituțională legea privind reforma pensiilor de serviciu, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Noile prevederi precizează că pensiile judecătorilor și procurorilor nu vor putea fi mai mari de 70% din ultimul salariu net încasat (față de 80% în prezent), iar vechimea minimă de pensionare crește de la 25 la 35 de ani.

Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, una dintre persoanele cele mai influente din România crede că punerea în aplicare a acestei legi ar fi un eșec personal pentru ea, așa că face tot ce poate pentru a bloca o astfel de perspectivă. În sesizarea la CCR, Înalta Curte menționează lipsa avizelor de la CSM și de la Consiliul Legislativ, apoi adaugă din nou  încălcarea „principiul securității juridice și al încrederii legitime”, dar și discriminarea, toate „corelate cu principiul independenței justiției”.

Lia Savonea mai speră că poate perturba votul la CCR, în fond data trecută magistrații Înaltei Curți au reușit să obțină unanimitatea. Scorul a fost în favoarea judecătorilor și procurorilor, poate și fiindcă politicul nu era foarte convins de necesitatea tăierii pensiilor judecătorilor și procurorilor, țara nu era în criză economică, iar CCR a fost mereu, măcar parțial, oglinda partidelor care își trimit oamenii acolo.  Poate că, de data aceasta, fermitatea coaliției determină o fermitate la CCR. Mulți din coaliție se așteaptă și de data aceasta la unanimitate, dar în sens invers, împotriva sesizării Înaltei Curți. Greu de crezut totuși că cei 3 foști procurori și judecători deveniți judecători constituționali (Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general, Cristian Deliorga, fost judecător la Constanța, Gheorge Stan, fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție) ar vota împotriva breslei din care provin. Nu e clar cum își vor justifica ceilalți judecători CCR, care acum doi ani au votat în favoarea pensiilor mari ale magistraților, o schimbare, un reviriment, o piruetă spre reformă. Sigur, pot invoca situația economică, noi oportunități pentru țară și o nouă componență, fiindcă în această vară au plecat trei dintre vechii judecători constituționali și au venit alții noi. Chiar și așa va fi greu pentru CCR să-și argumenteze un eventual vot pro-reformă, având deja o jurisprudență adoptată acum doi ani.

Lia Savonea insistă pentru a-și apăra breasla și pentru a-și arăta puterea, influența și importanța. În discuție nu sunt pensiile celor de la Înalta Curte, în fond, aproape toți au deja deciziile de pensionare în sertar, nepuse în plată, dar care pot fi activare oricând, iar pensiile lor vor fi mai mari cu circa 20%. Ceilalți, care nu au încă vârsta și nu se pot pensiona vor avea de partea lor precizările tranzitorii. Cei tineri, însă, vor regreta mereu că n-au prins trenul bun și încă speră că Lia Savonea poate face ceva pentru ei, iar ei vor rămâne veșnic îndatorați. Șefa Înaltei Curți își dorește într-adevăr o victorie istorică și probabil nu va pregeta să folosească metode politice pentru a obține voturile necesare la CCR. Jocul va fi strâns și vor conta inclusiv scheletele din dulapurile judecătorilor constituționali, dacă există. E un meci al părții anti-reformiste din Sistem împotriva premierului Bolojan. Viitorul imediat al țării depinde de felul în care se termină acest meci. Dacă CCR se aliază cu Savonea, Bolojan pleacă acasă. Dacă premierul câștigă, Savonea s-ar putea răzbuna crunt.