Germania: O societate polarizată. Cum trebuie tratată AfD?

Este sau nu este Alternativa pentru Germania (AfD) o formaţiune de extremă dreaptă? Serviciul german de informaţii interne "Verfassungsschutz" a calificat-o recent drept "confirmată de extremă dreaptă". Împotriva acestui calificativ AfD a depus plângere în justiţie. Până la pronunţarea sentinţei serviciul amintit nu va repeta această calificare. Este o practică curentă într-un proces aflat în curs.

Dar AfD celebrează aceasta ca pe o victorie a sa. "Este un prim pas important în direcţia dezincriminării noaste şi de a scăpa prin asta de acuzaţia de extremism de dreapta", au declarat cei doi copreşedinţi ai formaţiunii, Tino Chrupalla şi Alice Weidel. "Ne apărăm cu toate mijloacele juridice împotriva calificativului acordat nouă de Verfassungsschutz".

Dezbatere privind interzicerea AfD

În răstimp două treimi din germani sunt de părere că obiectivele AfD sunt îndreptate împotriva democraţiei, statului de drept şi demnităţii umane. Dar atitudinea faţă de AfD devine o temă care ameninţă să scindeze şi mai profund societatea germană. Următoarea chestiune este deosebit de brizantă pentru noul guvern federal condus de cancelarul Friedrich Merz: să fie o interdicţie a AfD analizată de către judecătorii Curţii Constituţionale? Adversarii atenţionează că aceasta va adânci falia din societate şi cei 10 milioane de alegători ai AfD nu vor dispărea pe această cale. Susţinătorii demersului insistă în schimb că adversarii democraţiei nu trebuie lăsaţi să ajungă în situaţia să desfiinţeze democraţia.

Johannes Kiess, director adjunct al institutului Else-Frenkel-Brundwik pentru studii democratice în cadrul Universităţii Leipzig, a declarat pentru DW că interzicerea AfD trebuie analizată. "Dacă se ajunge la concluzia că AfD nu periclitează ordinea fundamentală democratică, atunci lupta parlamentară cu această formaţiune trebuie să continue. Dar dacă se ajunge la rezultatul că este cu adevărat o ameninţare, atunci va trebui să ne confruntăm în continuare cu tema scindării societăţii, dar măcar nu vom mai avea un actor care stimulează conştient şi intenţionat această scindare".

Presa este criticată pentru modul în care abordează AfD

Calificativul acordat AfD de Verfassungsschutz a stimulat şi dezbaterea privind modul în care mass media să abordeze partidele pe viitor. Asociaţia jurnaliştilor germani, DJV, a cerut presei să-şi revizuiască relatările şi să arate explicit că AfD nu este un partid ca oricare altul din spectrul democratic.

Şi Josef Holnburger, însărcinat cu afaceri în cadrul institutului de studii CeMAS e de acord ca mass media să-şi modifice relatările, dând exemplul campaniei electorale la nivel federal. Tema migraţie a fost abordată supraproporţional în comparaţie cu alte subiecte, deşi AfD a susţinut în permanenţă că temele pe care le propune sunt trecute cu vederea de mass media.

Pentru DW el a declarat: "Formaţiunea AfD nu va fi niciodată mulţumită de felul în care relatează presa despre ea. De aceea nu va fi de ajutor reflectarea temelor sale în mass media în nădejdea acordării unei satisfacţii electoratului acestei formaţiuni. Partidul va prelua mereu rolul de victimă susţinând că temele sale sunt reflectate negativ, chiar dacă liderii săi vor avea în permanenţă un microfon în faţă".

Eşecul alegerii cancelarului este în avantajul AfD?

Holnburger atrage atenţia că AfD nu trebuie prezentată mai mare decât este în realitate. Un exemplu recent este eşecul primului tur de alegere a cancelarului federal Friedrich Merz. Atunci atât politicienii cât şi jurnaliştii au afirmat că cei 18 deputaţi ai CDU/CSU şi SPD care, probabil, nu l-au votat pe Merz au prejudiciat democraţia şi au făcut jocul AfD.

"Eşecul alegerii cancelarului a reflectat o oarecare nesiguranţă. Şi ştim că AfD instrumentalizează această nesiguranţă încercând s-o folosească pentru a strânge capital politic. Dar nu orice problemă legată de identificarea majorităţii sau orice problemă a guvernului este automat un câştig pentru AfD", crede Holnburger. Clasa politică trebuie să întâmpine pe viitor AfD cu succese ale democraţiei, aşa cum s-a întâmplat recent în Canada şi Australia: "Polarizarea poate însemna şi o întărire a forţelor raţionale", a mai afirmat el.

"Societatea se întăreşte în centru"

Adrian Blattner este expert în polarizare socială şi politică. În cadrul Universităţii Stanford el analizează evoluţiile care au loc în SUA, Brazilia şi Germania. El este de părere că în Germania a crescut "polarizarea afectivă". Cu alte cuvinte a crescut neîncrederea şi adversitatea faţă de oameni care au alte opinii politice. Dar acest fenomen nu este la fel de prezent ca în celelalte două ţări. În Germania el vede două tendinţe: "În prezent susţinătorii CDU/CSU şi SPD au o părere mai bună unii despre alţii decât cu 30 sau 40 de ani în urmă. De aceea se poate spune că societatea s-a consolidat la centru". A doua tendinţă: sentimentele negative faţă de partidele mai mici reprezentate în Bundestag au crescut notabil. "Şi asta devine problematic dacă partide mici de până acum, cum este AfD, devin mai importante politic şi reuşesc să-şi sporească masiv electoratul. Atunci prăpastia nu mai este la margine ci în mijlocul societăţii", a explicat expertul.

Polarizarea se combate prin dialog

O echipă de cercetători din cadrul Universităţii Stanford a publicat în urmă cu trei ani un studiu care a avut mare ecou. Baza a fost un concurs de idei privind modalităţile de reducere a polarizării. 25 de propuneri au fost testate cu concursul a 32.000 de persoane. În final cel mai bun rezultat l-a avut un spot publicitar al unui fabricant de bere. "Acolo se poate vedea un grup de britanici cu opinii complet diferite. Li se trasează sarcina să organizeze câte doi un bar. Cei doi află abia după aceea că au opinii complet diferite". 

O iniţiativă aplică cu succes în Germania această reţetă. Revista "Zeit Online" organizează din 2017 proiectul "Germania vorbeşte". Oameni cu opinii politice contrare intră în dialog. Adrian Blattner a analizat această iniţiativă în 2021 când au avut loc alegeri generale în ţară, şi a ajuns la concluzia că participanţii au avut după discuţii sentimente mai pozitive faţă de celelalte grupuri de simpatizanţi politici. El crede că un dialog constructiv este posibil de pildă şi între electoratul ecologist din mediul urban şi simpatizanţii AfD din mediul rural. "Şi unii alegători ai ecologiştilor şi laburiştilor sprijină măsuri mai dure antimigraţie şi există şi în rândul electoratului AfD unii care vor măsuri mai radicale de protecţie a climei", a explicat Blattner. De aceea este important ca întreg electoratul unui partid să nu fie aruncat în aceeaşi oală.

Pe lângă AfD mai există temele migraţiei, protecţiei climei şi ajutorului de şomaj care scindează societatea germană. Dar, afirmă sociologul Johannes Kiess, nu este la fel de grav ca în SUA, unde există o falie adâncă în societate indiferent de tema abordată şi fiecare se poziţionează de o parte sau de alta. În Germania polarizarea resimţită este mult mai puternică decât cea reală, a conchis el.