NZZ despre Evghenia Guțul: bani pentru cumpărare de voturi

Neue Zürcher Zeitung (NZZ) relatează despre verdictul justiției de la Chișinău, de condamnare a Evgheniei Guțul — guvernatoarea Autonomiei Găgăuze — la șapte ani de închisoare și o amendă de 40 de milioane de lei moldovenești (aproximativ 1,9 milioane franci elvețieni),

Autorul Volker Pabst scrie că instanța a constatat că Guțul, politiciană cu viziuni pro-ruse, a introdus fonduri nedeclarate din străinătate, în special din Rusia, pentru a finanța activitățile partidului Șor, formațiune fondată de oligarhul fugar Ilan Șor și interzisă în 2023. Sumele au fost folosite, printre altele, pentru plata participanților la proteste antiguvernamentale și pentru campanii electorale locale.

În același dosar a fost condamnată și o fostă colegă a Evgheniei Guțul, ambele fiind arestate pe loc în sala de judecată și trimise în detenție imediat după pronunțarea sentinței.

Reacția acuzatei: „O vendetă politică”

Evghenia Guțul a pledat nevinovată și a susținut că verdictul este motivat politic, acuzând guvernul de la Chișinău că ar încerca să intimideze electoratul găgăuz:

„Este o tentativă de a intimida cetățenii Găgăuziei care îndrăznesc să voteze altceva decât partidul de guvernământ”, a declarat aceasta, anunțând că va contesta decizia în apel.

NZZ notează că declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice crescute în Republica Moldova, aflată între presiunea integrării europene și influența constantă a Rusiei, în special în regiunile cu populație rusofonă sau cu orientări pro-Moscova, cum este cazul Găgăuziei.

Ilan Șor, „păpușarul din exil”

Potrivit NZZ, critici și analiști politici o consideră pe Guțul o apropiată a lui Ilan Șor, oligarhul moldovean condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului” din 2014 — scandal financiar de proporții, în care a dispărut din sistemul bancar moldovean o sumă echivalentă cu 15% din PIB-ul țării.

Șor, care trăiește în exil în Rusia, și-a menținut influența politică prin rețele informale și noua formațiune Pobeda (Victoria), fondată la Moscova în 2023, după interzicerea partidului Șor. Cu fonduri provenite din Rusia, rețeaua lui Șor este acuzată că a încercat să cumpere voturi pentru a susține candidați pro-ruși și pentru a submina cursul proeuropean al Chișinăului.

Guțul, susținută de Șor la alegerile din Găgăuzia, era anterior o figură puțin cunoscută în politică, dar a devenit rapid o voce activă a orientării pro-ruse în regiune. În mandatul său, a făcut mai multe deplasări la Moscova, unde s-a întâlnit cu oficiali ai Kremlinului.

Moldova – teren de confruntare geopolitică

Republica Moldova rămâne vulnerabilă la influențele ruse, în contextul unei realități complexe: prezența trupelor ruse în regiunea separatistă Transnistria, dependența energetică istorică de Moscova și un segment important al populației vorbitoare de rusă.

După invazia rusă în Ucraina, președinta Maia Sandu a intensificat politica de apropiere de Uniunea Europeană și de rupere a dependenței energetice față de Rusia. În noiembrie 2024, ea a fost realeasă într-un scrutin care a coincis cu un referendum pentru aderarea la UE.

Însă, în ciuda victoriei Maiei Sandu, guvernul de la Chișinău nu se bucură de o popularitate similară. Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări ale Europei, iar corupția percepută în sistemul judiciar slăbește încrederea populației în instituții.

Justiție sub presiune și acuzații de „dublu standard”

În acest context, procesul Evgheniei Guțul are o valoare simbolică, dar implică și riscuri. Neue Zürcher Zeitung subliniază că este esențial ca astfel de procese să fie desfășurate cu transparență și rigoare juridică, tocmai pentru a nu alimenta percepția că justiția este folosită ca armă politică.

Kremlinul a reacționat dur, prin purtătorul său de cuvânt, care a calificat verdictul drept „un exemplu clasic de presiune politică asupra unui contracandidat electoral”, acuzând Chișinăul că folosește sistemul judiciar pentru a reduce la tăcere opoziția pro-rusă în perioada preelectorală.

Această retorică este bine cunoscută și a fost utilizată frecvent de Moscova în fostele republici sovietice care au optat pentru un parcurs pro-occidental.