”Nu vom ieși din UE nici dacă ni se cere”

Un fost jurnalist din redacția germană a Russia Today îi ia interviu câștigătorului primului tur al alegerilor prezidențiale din România, George Simion, și îi oferă șansa de a transmite în străinătate mesaje pe care votanții săi nu ar fi foarte fericiți să le audă. Așezate corect în context, răspunsurile candidatului AUR îi pun în lumină ambiguitatea, ipocrizia și disprețul față de inteligența electoratului.

Premisa de la care pornește autorul interviului publicat de Berliner Zeitung, ziar de orientare stângistă, este legată de anularea scrutinului din 24 noiembrie 2024: care s-a produs ”din cauza acuzației că respectiva campanie electorală (...) ar fi fost finanțată ilegal de Rusia” sau a suspiciunilor ”că instituțiile UE de la Bruxelles ar fi intervenit în proces” în ceea ce ar fi putut fi ”o tentativă de a scăpa de un politician incomod și considerat de extremă dreapta?”, referire, desigur, la Călin Georgescu, outsiderul care a obținut cele mai multe voturi în primul tur de anul trecut.

Simion pentru BZ: ”Am sacrificat mult pentru a deveni membri ai UE”

În opinia liderului partidului de dreapta naționalistă radicală AUR, ”a fost un atac la voința poporului român”. Dar, continuă candidatul AUR, ”nu sunt îngrijorat în privința unei noi anulări” deși ”se încearcă defăimarea și demonizarea mea. Dar nu mi-e frică”. În realitate, continuă politicianul, problema sunt ”adversarii ideologici” ai AUR, ”aceiași oameni care sunt împotriva lui Donald Trump în SUA și a lui Netanyahu în Israel” și care ”vor face totul pentru a ne defăima și pentru a submina interesele României și ale NATO”.

România nu va ieși din Uniunea Europeană ”nici măcar dacă ni se va cere să plecăm”, afirmă categoric Simion, în interviul acordat publicației care apare în capitala federală.

Așa cum a mai făcut-o în interviuri pentru presa tradițională, după un model practicat și de colegii săi de familie ideologică, politicienii AfD în Germania, Simion are în fața jurnaliștilor un alt discurs decât cel folosit în adresările către propriul electorat. ”Dau multe interviuri, inclusiv presei internaționale, ca să evit orice instabilitate”, punctează candidatul AUR, care promite, imediat, că ”Vom rămâne membri ai Uniunii Europene. Nu vom ieși, nici măcar dacă ni se va cere să plecăm. Am sacrificat mult pentru a deveni membri ai UE”.

”Singurul care poate garanta” prezența americană

Dacă intervievatul are scuze că este în campanie și folosește o retorică electorală menită să amorțească alegătorii moderați sau partenerii externi (”marketing electoral”, cum a spus recent chiar SImion), autorul interviului publicat la Berlin omite să amintească sau să-și informeze cititorii despre istoricul constant antieuropean și anti-NATO al AUR, despre acuzațiile repetate de colonialism aduse Uniunii de George Simion și despre votul frecvent alături de formațiunile eurosceptice din parlamentul comunitar.

În interviul pentru ziarul german, Simion se proiectează drept ”singurul care poate garanta” că baza de la Mihail Kogălniceanu va fi construită și care, ”prin relațiile mele speciale cu administrația Trump”, poate evita ”pericolul ca America să își retragă trupele, pentru că e nevoie de ”boots on the ground”.

Pro-NATO alături de cea mai anti-NATO voce

Afirmațiile acestea contravin mesajelor transmise de Călin Georgescu pe care Simion confirmă că îl consideră în mod ”întemeiat” un aliat politic: ”Este omul pe care l-a ales poporul” și ”ar fi logic ca Georgescu să participe la guvernare, ca prim-ministru sau într-o altă funcție”. Lipsește, din context, precizarea că omul căruia îi promite șefia guvernului sau, uneori, chiar a statului, este un adversar consacrat al apartenenței României la UE, a catalogat scutul antirachetă de la Deveselu drept o ”rușine” și a acuzat NATO că ar folosi România pentru a provoca un conflict cu Rusia. Mai mult, chiar: a propus organizarea unui referendum despre retragerea României din Alianță.

”Mă concentrez acum pe măsurile ce trebuie luate. Principalul meu obiectiv este să restabilesc democrația în sensul ei real în România”, i-a spus Simion jurnalistului german Thomas Fasbender, care a lucrat în trecut pentru postul de propagandă al Kremlinului Russia Today, până când Occidentul a interzis emisia acestui canal tv după invadarea Ucrainei. Anterior a condus filialele din Rusia ale unor companii germane implicate în privatizarea economiei sovietice.

Berliner Zeitung a fost, de altfel, în ultimii ani, criticată pentru presupuse simpatii proruse, în urma publicării unor articole considerate favorabile Moscovei.

MEGA, dar la cheremul MAGA

Dacă votanților săi le-a transmis în mod repetat că nu dorește să sprijine Ucraina în războiul cu Rusia, Simion răspunde pentru Berliner Zeitung că ”în majoritatea chestiunilor de politică externă ne vom alinia complet partenerului strategic, SUA. Voi călca pe urmele administrației Trump”. Practic, Simion comunică, astfel, că va ignora politicile externe ale Uniunii Europene, deși în același interviu susține că ”intenționez să fiu (...) un partener de încredere și să respect toate angajamentele asumate”.

Europa, în viziunea lui Simion, trebuie să fie MEGA, Make Europe Great Again, condusă de președinți pro-MAGA, cum ar fi el sau ipoteticul viitor șef de stat al Poloniei, țară unde au loc alegeri prezidențiale în aceeași zi în care se desfășoară și turul de balotaj din România (18 mai 2025). ”Intenția mea este să obțin o majoritate democratică în cele 27 de state membre ale UE (...) cu scopul de a schimba conducerea Comisiei Europene la următoarele alegeri” În ce privește AfD, radicalii de dreapta din Germania, Simion spune că dorește să lucreze împreună, dar și c partidele conservatorii CDU și CSU, ”pentru a atinge obiective comune”. Ignorând mulți dintre colegii săi de partid, George Simion conchide: ”Oameni corupți, lacomi sau extremiști vom evita, indiferent din ce țară provin”.

taz: ”Revoluția conservatoare”

William Totok relatează, pentru cititorii publicației Tageszeitung (taz) despre cum ”Un val de șoc după altul” zguduie România, după ce radicalul de dreapta George Simion ”anunță o revoluție conservatoare (...) care ar putea stârni neliniște și în Europa”.

Autorul german născut în Banat evocă ”traseul unei radicalizări” și trece în revistă, pentru cititorii germani ai ziarului cu simpatii verzi-ecologiste, promisiunile lui Simion, de la rolul principal pe care i-l va oferi lui Călin Georgescu până la măsuri de austeritate de tip argentinian. Pe de altă parte, taz explică de ce mulți politicieni consideră că neutralitatea partidelor neimplicate în turul de balotaj nu este benefică și de ce pledează pentru sprijinirea primarului independent al Capitalei, Nicușor Dan, într-o țară aflată ”în pragul radicalizării sociale” din cauza unui ”amestec de frustrare, deziluzie și ură față de sistem”.

Simion este de părere că ”revoluția conservatoare” este deja în desfășurare și că ”nimeni nu o mai poate opri” să cuprindă, treptat, întreg continentul, transformând Uniunea Europeană într-o Europă a „națiunilor suverane”, pentru a opri definitiv procesul de federalizare promovat de stânga europeană.

Zeit: Proteste față de ”deriva naționalistă”

Ediția online a săptămânalului Die Zeit relatează despre românii care au ieșit în stradă pentru a-și exprima îngrijorarea față de îndepărtarea de Uniunea Europeană și deriva naționalistă, cu o săptămână înaintea turului decisiv al alegerilor prezidențiale, ”în care un candidat naționalist se confruntă cu primarul proeuropean al capitalei”.

În articolul care face o recapitulare a modului în care s-a ajuns la alegeri repetate, Simion este portretizat drept ”un huligan de extremă dreapta”, al cărui partid, AUR, ”promovează o ideologie ultranaționalistă, antiliberală, autoritară și proclericală, inspirată de modelul rusesc”. Iar observatori internaționali, notează publicația conservatoare Die Zeit, ”avertizează că rezultatul alegerilor ar putea schimba orientarea geopolitică a României”

Frankfurter Rundschau: ”Ura cu sete de răzbunare”

”România, amenințată de dictatura unui huligan”, titrează Frankfurter Rundschau, într-un text semnat de scriitorul și fizicianul român Vlad Zografi, ”La început a fost frica, frica de Occident, care chipurile voia să ne cumpere țara”, scrie autorul, amintind de mineriadele care au ”împiedicat” acest pericol - pentru ca apoi ”tocmai antioccidentalii” să occidentalizeze România. Între timp, ”frica de la început să se transforme în ură”.

Vreme de trei decenii, pe fondul unei este istorii ”a imposturii, a manipulării și a corupției”, România s-a înscris, cu ușoară ezitare, în hora europeană”. În acest timp, ”securiștii isteți s-au prefăcut că acceptă regulile, dar în subteran au întreținut prejudecăți față de Occident și și-au extins rețeaua națională de interese personale, cunoscută sub numele de corupție”. Așa s-a ajuns ca alegerile din România să se desfășoare într-un climat în care, ”în societate, nimic nu este mai puternic decât ura cu sete de răzbunare”.